Un expert mondial în droguri explică de ce Trump ridicarea restricțiilor pentru substanțele psihhedelice ar putea fi benefică
Un ordin executiv semnat de Donald Trump marchează o schimbare semnificativă în politica americană privind drogurile, orientându-se spre utilizarea terapeutică a substanțelor psihedelice. Liderul a anunțat relaxarea limitelor în cercetarea acestor substanțe cu potențial promițător în tratarea tulburărilor mintale, făcut public luna trecută. La dezvăluire au participat secretarul Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., oameni implicați în domeniul medical și podcasterul Joe Rogan. Documentul vizează simplificarea birocrației pentru cercetătorii implicați în studii federale, astfel încât proiectele să poată merge mai rapid înainte. În jurul lui Trump s-au aflat psilocibină, compus prezent în ciupercile intitulate „magice”, și ibogaină, extrasă din rădăcina unei plante africane. Este de-a dreptul spus că inițiativa a fost inspirată și de mesaje primite de la Rogan, un susținător vocal al accesului la aceste substanțe pentru uz medical.
Momentan, o parte semnificativă a psihedelicelor nu poate fi folosită în scop medical, fiind etichetate cu un risc crescut de dependență, ceea ce limitează posibilitățile de cercetare. Dr. Kasia Malinowska, director al Global Drug Policy Program din cadrul Open Society Foundations, a caracterizat decizia ca fiind „incredibil de semnificativă”, remarcând deceniile de investigație științifică care au adus aceste substanțe aproape de aprobarea medicală. Conform acesteia, domeniul a urmat pe o perioadă de aproximativ patruzeci de ani o traiectorie metodică, consolidând dovezi în studii din ce în ce mai amplu extinse. „Acum, această mișcare sare oarecum în afara traseului obișnuit științific,” a declarat Malinowska într-un interviu acordat publicației The Journal din Dublin, sugerând o abordare surprinzător de independentă, „în stilul unei decizii la nivel personal.”
Ordinul ar putea accelera în plus accesul la terapii pentru condiții precum tulburarea de stres posttraumatic și depresia. În ceea ce privește motivațiile din spatele demersului, Malinowska a indicat că beneficiarii principali ar putea fi, potrivit acesteia, companiile farmaceutice. Ea a subliniat totodată necesitatea ca tratamentele pe bază de substanțe psihedelice să fie însoțite de terapii atent gestionate, avertizând că eficacitatea și siguranța pot fi compromisate dacă industria se concentrează exclusiv pe lărgirea accesului fără suporturi adecvate. În părerea ei, totuși, această mișcare ar putea semnala o schimbare mai amplă în orientarea politicii americane față de droguri, trecând de la o abordare punitivă la una mai orientată spre tratament. „Trump nu pune capăt interdicției, dar deschide unele uși,” a comentat ea. Adevărata probă a reformei va consta în modul în care politica va fi implementată, pentru a preveni ca piața să fie dominată de un grup restrâns de companii.
Impactul acestei decizii este așteptat să respecți un curs global, cu posibilitatea ca alte țări să urmeze exemplul Washingtonului în reformarea politicilor de droguri. Malinowska a mai spus că această schimbare poate contribui la o nouă perceptie, în care aceste substanțe nu mai sunt văzute doar ca amenințări, ci ca potențiale medicamente în contexte clinice adecvate. Ea a subliniat importanța acestui schimb de paradigmă pentru reforme viitoare. Despre expertiza sa, Malinowska a lucrat anterior pentru Programul Dezvoltării al Națiunilor Unite, iar în prezent contribuie frecvent la dialoguri despre cum politicile de droguri se pot armoniza cu sănătatea, drepturile omului și guvernanța. În acest context, opiniile experților echivalează între riscurile potențiale și promisiunea unei inovații în tratamentul psihic, subliniind necesitatea unui cadru robust de siguranță, monitorizare și sprijin psihoterapeutic pentru a evita exploatarea comercială și pentru a proteja pacienții.
