Speranțe pentru noul sistem de salarizare: două partide gata să voteze legea în Parlament
Dragoș Pîslaru a fost invitat într-un interviu televizat luni seara pentru a comenta evoluția discuțiilor privind Legea salarizării și situația dialogului dintre guvern și partidele parlamentare. El a declarat că nu se poate afirma clar o renunțare la Legea salarizării. Conform afirmațiilor sale, în înțelesul său de după întâlnirea de la Palatul Cotroceni din aceea zi, două formațiuni politice au indicat susținerea proiectului, în timp ce alte două partide au adoptat poziții mai rezervate: unul dintre ele manifestează o atitudine sceptică, iar celălalt este strâns legat de poziția sindicatelor. Potrivit lui, aceste opinii vor fi analizate în interiorul formațiunilor în cursul serii și al dimineții următoare, după care urmează să aibă loc discuții suplimentare cu conducerea unei instituții reprezentative a statului.
În cadrul intervenției, ministrul a adăugat că partidele PSD și UDMR intenționează să își facă analize interne în cursul serii și al dimineții de după, înaintea unor noi întâlniri cu şeful statului. S-a subliniat că, în urma discuțiilor, au fost identificate două domenii cu probleme legate de acceptabilitatea socială a proiectului: domeniul Sănătății și cel al Educației. Cu privire la Sănătate, autoritatea a făcut referire la rezultatele unui simulatoare de salarizare elaborat de o federație din sector, care indică faptul că majoritatea respondenților s-au declarat în favoarea creșterilor salariale, o pondere notabilă dând însă aviz pozitiv pentru adoptarea legii, în pofida unei minorități. A fost menționată și posibilitatea rezolvării unei divergențe în privința muncitorilor din domeniul ambulanței printr-un amendament.
Într-o altă parte a dialogului public, comentariile au fost orientate către criticarea pozițiilor правi politice privind Legea salarizării, iar un reprezentant al conducerii Executivului a fost întrebat despre faptul dacă promisiunile anterioare făcute de guvernele anterioare au fost susținute sau nu de bugetul de stat. Această perspectivă a fost exprimată ca reacție la criticile din spațiul public, potrivit cărora promisiunile anterioare nu au fost finanțate corespunzător. În cadrul acestei evaluări, s-a insistat asupra diferențelor dintre proiectele discutate în prezent public, comparativ cu un proiect despre care se spune că nu a fost văzut de public la acel moment, ridicându-se ideea de exigență bugetară privind fondurile disponibile. Concret, a fost indicat un proiect estimat la 15,5 miliarde, față de o anvelopă bugetară disponibilă de aproximativ 8 miliarde, situație care, potrivit afirmațiilor, poate influența gradul de impact asupra salariaților. Autoritatea a subliniat că anvelopa bugetară a fost restrânsă în urma unor dezechilibre anterioare ale cheltuielilor publice, remarcând că aceasta reprezintă o realitate de fond în actualul context bugetar. De asemenea, s-a subliniat că, în ciuda criticilor, intenția este de a avansa cu proiectul, însă cu o adaptare la realitățile financiare ale momentului, pentru a evita afirmații categorice privind vinovății sau vinovații.
În discursul său, ministrul interimar a atras atenția asupra dificultăților întâmpinate de guvern în ceea ce privește gestionarea resurselor bugetare, subliniind că mediul fiscal actual este mai prudent decât în perioadele anterioare. El a subliniat necesitatea unei calitatea juste a măsurilor propuse, în condițiile în care proiectul de 15,5 miliarde ar avea o greutate diferită în funcție de mărimea bugetară disponibilă, iar comparațiile cu variantele publice pot induce concluzii eronate dacă nu sunt raportate corect la situația bugetară reală. În final, s-a atras atenția asupra necesității ca deciziile politice să țină cont de limitările financiare actuale, insistându-se asupra responsabilității administrative în definirea reformelor.
Conducerea actuală a administrației a subliniat că soluțiile pot include ajustări tehnice menite să clarifice ambiguitățile din textul legislativ, fără a compromite obiectivele de reformă, iar analiza internă a formațiunilor rămâne o etapă relevantă în procedura decizională. În acest context, discuțiile publice despre proceduri, finanțare și implementare continuă, cu rolul de a echilibra așteptările salariaților, ale angajatorilor și ale sistemului bugetar, într-un cadru general, echilibrat și orientat spre transparență. În mod explicit, autoritatea de resort a reamintit că deciziile viitoare vor trebui să reflecte atât necesitatea modernizării sistemului de salarizare, cât și integritatea financiară a administrației, pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung. Rămâne deschis modul în care discuțiile dintre partide, sindicaturi și autorități vor se finalize, iar lanțul decizional va utiliza mai multe etape de analiză pentru a facilita adoptarea unei soluții viabile și echilibrate, în beneficiul angajaților și al societății în ansamblu.
