Miruță respinge acuzațiile privind programul SAFE
Pe pagina oficială de Facebook, ministrul Radu Miruță a descris momentul în care a intervenit asupra unei situații considerate vulnerabilizantă, afirmând că a lovit în punctul sensibil în care se ascundea infecția, iar reacția a venit imediat, fiind însoțită de o voce răgușită din rândul celor care răspund în numele organizației. Această reacție a urmat după ce managerul general al Romarm și președintele Organizației Patronale Industria de Apărare, Răzvan Pîrcălăbescu, l-au acuzat public de „înaltă trădare” și „subminare a economiei naționale” într-o intervenție televizată. Miruță a clarificat însă poziția Ministerului Apărării în legătură cu programul SAFE, subliniind că ministerul nu decide firmele sau localizările unde se produce în cadrul proiectelor. Rolul instituției este limitat la stabilirea specificațiilor tehnice, în timp ce alte entități ale statului analizează unde ar putea fi fabricată producția respectivă, în conformitate cu cerințele Armatei. Cei care aruncă acuzații privind controlul asupra bugetelor au reacționat, potrivit ministrului, printr-un “eșalon doi” menit să slăbească transparența și să atragă atenția asupra unor interese private, într-un demers menit să arate oxigen pentru obținerea influenței în managementul fondurilor publice, a declarat el.
În contextul programului SAFE, Miruță susține că au apărut atacuri publice motivate de pierderea influenței asupra modului în care erau gestionate contractele din industria de apărare. „Cei vizați de faptul că am făcut totul transparent și astfel nu mai au grade de libertate împing în față eșalonul doi și aruncă în spațiul public cuvinte mari, rostite fără acoperire”, a afirmat ministrul. Referindu-se apoi la Răzvan Pîrcălăbescu, Miruță a adus în discuție perioada în care a condus Ministerul Economiei, afirmând că a semnalat la DNA nereguli legate de conducerea Romarm. Potrivit lui, „când eram la Economie, l-am trimis la DNA pe directorul Romarm”, iar rapoartele concurente arătau că acesta ajunsese în funcție pe baza unor documente care nu ar fi trecut verificarea formală a dosarului, iar în plus ocupa simultan poziții incompatibile, atât în industria de apărare, cât și în structura responsabilă de comerț exterior.
Miruță vorbește despre o rețea de influență în cadrul companiilor de stat, descriind o situație în care acele rețele erau conduse dintr-un centru de comandă unic. El susține că au fost ani în care funcționari ajungeau în poziții de conducere în consilii prin numiri intermediare, ajungând în mod inconștient să se subordineze celui care le controla ascensiunea. În viziunea sa, această structură a lăsat urme în modul în care funcționează contractele în sectorul public, generând consecințe despre care afirmă că le-a văzut iar și iar în timp ce ocupa funcția în minister, iar în această perioadă, Pîrcălăbescu ar fi ocupat o funcție în subordinea aceluiași ministru.
Perspectiva prezentată de Miruță este că reacțiile din prezent reprezintă o reacție firească a eforturilor de reformă a sistemului, iar „destructurarea” acestei rețele a degenerat în reacții zgomotoase, dar lipsite de argumente solide, în opinia sa. „Sunt zgomotoase, dar goale: în spatele acuzațiilor nu există argumente”, a încheiat ministrul, subliniind, astfel, că obiectivul său a fost să aducă claritate și rigoare în așa-numita reformă a industriei de apărare, prin transparență și responsabilizare.
