Ilie Bolojan a ignorat 66 de zile demisia sa de premier și a numit 36 de persoane în funcții publice, dintre care zece rămânând permanente
Criza politică provocată de demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, în data de 5 mai 2026, a deschis o fereastră de oportunități pentru un cerc restrâns de apropiați ai fostului premier sau ai formațiunilor aflate în prezent la palatul Victoria. În cele 66 de zile de la demiterea Executivului prin moțiune de cenzură, cabinetul interimar a funcționat în cadrul cadrului constituțional, însă au persistat preocupări legate de dinamica numirilor în structuri ale aparatelor guvernamentale. În acest interval, unii actori din anturajul politic au fost propuși pentru funcții superioare în aparatul de lucru al Executivului sau în instituții cu sarcini strategice pentru managementul politic și administrativ al țării.
Primele semne ale acestei tendințe au fost observate printr-o serie de decizii care au vizat ocuparea unor poziții cu rol de conducere sau de coordonare la nivelul unor direcții generale și ministere, cu durata posibil prelungită în funcție de evoluția situației politice. Printre numirile în discuție se regăsesc poziții de conducere în instituții cu impact major în politica externă, în gestionarea proiectelor europene și în zonele de reglementare economică. În cadrul acestui proces, s-a semnalat și instalarea unor funcții-cheie cu caracter permanent sau temporar, menite să asigure continuitatea administrativă în lipsa unei echipe guvernamentale complete.
Un exemplu relevant din ultima perioadă îl reprezintă mutările prin care a fost înlocuit rolul de consilier onorific al unui viceprim-ministru cu funcția de secretar de stat în cadrul aparatului acestuia, o schimbare semnificativă din perspectiva responsabilităților și a statutului profesional. De asemenea, au fost avansate persoane în poziții de rang mai înalt în ministere, inclusiv în ministerul Economiei, în contextul conducerii de către un ministru interimar.
Analiza evoluțiilor indică o licărire a preocupării pentru stabilitatea funcției publice în perioadele de tranziție politică, dar și o îngrijorare din partea unor reprezentanți ai formațiunilor politice adverse față de modul în care se gestionează aceste numiri, în special în ceea ce privește echilibrul politic, perfecționarea procedurilor instituționale și transparența deciziilor. Pe fondul discuțiilor publice, liderii opoziției au comentat evoluțiile ca fiind un „test de fermitate” în cadrul actelor de guvernare, subliniind necesitatea de a menține echilibrul între funcțiile ocupate de politicieni și autonomia tehnică a aparatului instituțional.
Este de remarcat că, în cadrul acestei perioade, acțiunile Guvernului demis au fost menite să asigure o funcționare normativă a instituțiilor, însă critici din diverse tabere atrag atenția asupra eventualelor distorsiuni ale principiilor de integritate și de rotativitate a funcțiilor publice. În acest context, discuțiile publice se focalizează pe modul în care se gestionează schimbările de conducere, pe claritatea criteriilor de selecție și pe necesitatea de a evita orice percepție de privilegiere sau de structurare artificială a ierarhiilor administrative.
Pe măsură ce tranzacția politică avansează, rămâne esențial ca procesul de numiri să respecte standardele etice și legale, să asigure predictibilitatea în structurile executive și să ofere publicului certitudinea că deciziile sunt formulate în interesul funcționării eficiente a statului, fără a submina principiile democrației și ale separației puterilor. În acest cadru, actorii implicați sunt invitați să comunice în mod transparent motivele fiecărei numiri, să detalieze termenii de exercitare ai funcțiilor și să ofere clarificări privind impactul asupra echilibrului dintre puterile statului, pentru a menține încrederea cetățenilor în instituțiile publice într-un moment delicat de tranziție politică.
