Fumatul pasiv ucide 1,66 milioane de oameni pe an la nivel mondial, 2,7 miliarde respira fum de la alții
Conform unei cercetări ample despre povara globală a bolilor din 2023, publicată în prestigioasă revistă științifică și analizată ulterior de surse internaționale, aproximativ 2,71 miliarde de oameni din întreaga lume au fost expuși fumului de a doua mână în acel an, iar această expunere a contribuit la aproximativ 1,66 milioane de decese la nivel global. Printre afectați se numără 767 de milioane de copii sub 15 ani, considerați deosebit de vulnerabili, precum și 1,49 miliarde de femei. Studiul a evaluat impactul fumului de țigară asupra sănătății în peste 204 țări și teritorii, pe o perioadă de peste trei decenii, completându-se cu date din intervalul 1990–2023.
Diferența cheie dintre tipuri de fum devine crucială în înțelegerea pericolului: fumătorii inhalează în principal fum principal prin filtru, în timp ce persoanele din jur respiră în principal fum pasiv; acest fum nefiltrat conține concentrații mai ridicate de substanțe toxice și cancerigene per unitate comparativ cu fumurile inhalate direct de fumător. Astfel, fumul pasiv rămâne un factor important de pierdere a sănătății la nivel mondial, în special în rândul bolilor cardiovasculare și al afecțiunilor respiratorii la copii. Lista afecțiunilor asociate expunerii este lungă și include accident vascular cerebral, infecții ale tractului respirator inferior, boală pulmonară obstructivă cronică, astm, diabet de tip 2, precum și cancer la nivelul trahei, plămâni și sân.
Datele indică variații regionale semnificative. În Europa Centrală, Europa de Est și Asia Centrală, rata expunerii a fost de aproximativ 37,7%, peste media globală de 33,9%, afectând în jur de 146 de milioane de oameni. În contrast, multe țări din Europa de Vest, clasificate drept regiune cu venituri ridicate, au înregistrat progrese notabile în reducerea expunerii. Exemplele includ reduceri de aproape jumătate în Danemarca și Norvegia, cu scăderi de 48,8% și, respectiv, 44,3% față de anul 1990. Totuși, o parte semnificativă a populației globale, aproximativ 70%, nu beneficiază încă de legi complete de interzicere a fumatului. În 2024, doar 79 de țări — majoritatea situate în continentul american — au atins standardele de protecție maximă stabilite de un organism internațional de sănătate: spații publice complet nefumate sau acoperire legislativă pentru cel puțin 90% din populație.
Deși parcursul în ceea ce privește reglementările este evident, progresele rămân lente. Proporția populației globale protejate prin legislație comprehensivă anti-fumat a crescut de la 3% în 2007 la aproximativ 33% în 2024, ceea ce înseamnă aproximativ 2,6 miliarde de oameni despărțiți de fumat în spații publice sau acoperiți de norme similare. Autorii studiului recomandă măsuri complementare pentru a reduce în mod real expunerea: creșterea taxelor pe tutun, interzicerea totală a publicității, introducerea de ambalaje neutre pentru pachetele de țigări și implementarea programelor active de renunțare la fumat, alături de eforturi continue în educație și conștientizare publică. Despre intensitatea acestor măsuri se poate afirma că, în ciuda efectelor pozitive demonstrate, combaterea expunerii la fum necesită o abordare multidisciplinară și pe termen lung pentru rezultate sustenabile.
