Siguranța elevilor blocată în birocrație: strategia ISMB anti-bullying pentru 2026–2027 riscă să rămână doar o promisiune
Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă veche, iar simpla afișare a unor mesaje pe pereții coridoarelor nu poate corecta dinamica relațiilor dintre elevi. În acest context, autoritățile educaționale ale municipiului București caută soluții alternative pentru a gestiona situația, iar planul managerial pentru anul școlar 2026-2027 include măsuri menite să îmbunătățească climatul din școli și să abordeze alte vulnerabilități care pot afecta participarea elevilor și integrarea lor în comunitățile educaționale.
Docul indică, în același timp, o serie de vulnerabilități adiționale, precum absenteismul, riscul de abandon școlar și dificultățile întâmpinate de unele unități de învățământ în gestionarea nevoilor elevilor. În vederea adresării acestor probleme, planul prevede monitorizare atentă, intervenții precoce în cazul elevilor aflat într-o situație riscantă și dezvoltarea unor instrumente pentru evaluarea și intervenția timpurie. Totodată, sunt prevăzute sesiuni de formare pentru cadrele didactice din diferite roluri — profesori diriginți, învățători, consilieri școlari — menite să contribuie la prevenirea absenteismului și a abandonului.
Încrederea într-o justă repartizare a responsabilităților se poate traduce prin mecanisme clare de intervenție la nivelul fiecărei unități, ceea ce ar facilita identificarea, sprijinirea și monitorizarea elevilor vulnerabili. Astfel de măsuri pot sprijini crearea unui mediu educațional în care elevii să participe activ la viața școlii și să se simtă în siguranță în procesul de învățare.
Într-o analiză mai amplă a siguranței din învățământ, este notat că, deși există preocupări legate de prezență și protecția copiilor, nu toate inițiativele curente se axează pe un program consacrat de prevenire a bullyingului, cu obiective și ținte clar definite. În acest sens, obiectivul declarat este acela de a promova politici educaționale axate pe reducerea violenței, pe combaterea bullyingului în școli și pe limitarea abandonului școlar, însă lipsa unor elemente concrete de acționare poate îngreuna evaluarea impactului.
În ceea ce privește relația dintre absenteism, violența în școli și condițiile socioeconomice, rămâne relevant să se clarifice rolul pe care îl joacă fiecare dintre acești factori în contextul local, pentru a formula soluții eficiente și adaptate. În plus, rămâne esențial să se clarifice cum se vor implementa măsurile antiviolență în toate instituțiile de învățământ, pentru a evita ambiguitățile și a asigura aplicarea lor uniformă.
În ansamblu, planul pentru anul 2026-2027 sugerează o orientare spre consolidarea comunității educaționale, cu accent pe echitate, siguranță și incluziune, dar viitoarele acțiuni vor trebui să demonstreze modul în care obiectivele generale se traduc în practici concrete, cu indicatori de evaluare clari și responsabilități bine delimitate pentru fiecare școală. Se impune o monitorizare riguroasă a rezultatelor pentru a înțelege dacă abordările adoptate contribuie la creșterea participării elevilor, la reducerea riscurilor de abandon și la diminuarea incidentelor de violență sau de agresiune în mediul școlar.
