Profesorul Paul Cernat critică rezultatele PISA: „Neoliberalismul sălbatic distruge totul ca un tăvălug”

Rezultatele publicate pentru programul PISA 2025 relevă o scădere severă a performanțelor elevilor români de 15 ani la cele trei competențe-cheie evaluate, cu o pierdere mare în ceea ce privește abilitatea de literație. Cea mai semnificativă diferență față de ediția din 2022 apare în componenta de Citire, unde țara noastră a înregistrat o scădere de 16 puncte. În practică, aproape jumătate dintre tinerii de 15 ani nu ating nivelul minim necesar pentru a înțelege un text de lungime moderată, a identifica ideea principală și a extrage informațiile cerute dintr-un material scris. Aceste rezultate ridică numeroase întrebări despre direcția în care ne îndreptăm și despre acțiunile care ar trebui întreprinse în următorii ani.

Analizând contextul, surse din învățământul românesc se arată îngrijorate de această evoluție, subliniind că scăderea persistă în timp și afectează atât accesul la lectură, cât și înțelegerea textelor complexe.Observațiile profesionale sugerează că dinamica actuală poate fi conectată cu schimbări în peisajul cultural și educațional, inclusiv cu modul în care cultura scrisă este percepută în societate, modul în care se practică lectura la diferite vârste și impactul resurselor disponibile pentru actul citirii.

În acest context, opinia unor specialiști și critici literari indică faptul că literatura română se confruntă cu o nouă serie de provocări în raport cu vechile modele de expunere și cu rolul său în spațiul public. Ei avertizează asupra unui recul în promovarea lecturii la nivel național, acuzând o stagnare în ceea ce privește imaginea publică și instituțională a acestei domenii, precum și o vulnerabilitate a interesului pentru lucrări literare în raport cu alte forme de comunicare. Observațiile indică, de asemenea, că în zona operei clasice predomină etichetările ideologice în critică și trenduri de poziționare, iar preocuparea pentru merit și valoare artistică poate pierde teren în preferințele editoriale și de consum cultural.

Este necesar să subliniem faptul că perspectiva actuală a analizei PISA nu reprezintă o verdict definitiv asupra potențialului de învățare al tinerilor noștri, ci mai degrabă o indicație a necesității unei evaluări detaliate a strategiilor de educație, a resurselor disponibile pentru orele de lectură și a modului în care se încurajează concentrarea și analiza textului în rândul elevilor. În măsura în care se vor identifica domeniile-cheie care influențează performanța în citire, autoritățile, cadrele didactice și comunitatea academică ar putea colabora pentru a stimula interesul pentru literatura română, a observa ce tipuri de practici didactice pot susține înțelegerea textului și a facilita accesul la materiale de lectură variate, adaptate în funcție de nivelul de dezvoltare al elevilor.

Totodată, este esențial să se analizeze impactul programelor de învățământ, al politicilor educaționale și al finanțării dedicate promovării lecturii, precum și legătura dintre lectură și competențe-cheie precum înțelegerea informației, interpretarea și gândirea critică. Semnalul tras de aceste rezultate poate stimula inițiative menite să consolideze cultura lecturii, să ofere sprijin suplimentar elevilor în procesul de învățare a limbii și a limbajului scris și să stimuleze producția și consumul de materiale literare din diferite genuri, astfel încât să se rememoreze rolul important al lecturii în dezvoltarea culturală și intelectuală a tinerilor. În final, o reacție coordonată între administrația educațională, cadrele didactice, părinți și societatea civilă ar putea transforma aceste rezultate într-o oportunitate de reformă și de consolidare a bazei de competențe necesare pentru succesul în studiile viitoare și pentru participarea activă în viața civică.