UDMR se opune reducerii numărului de parlamentari la 300, atrăgând atenția asupra riscurilor pentru reprezentativitate
Justificarea reprezintă afirmarea voinței populației române, exprimată prin referendumul din 2009 al fostului președinte Traian Băsescu. La acel moment, însă, românii au mai emis voturi în legătură cu înființarea unui Parlament unicameral, iar relația dintre voturi și proiectele legislative nu a arătat o avansare concretă a modificării Constituției. Dacă cele două amendamente vor intra în vigoare, una dintre cele mai afectate formațiuni politice ar putea fi formațiunea minoritară maghiară, având în vedere caracterul regional al sprijinului pe care îl primește în diverse curse electorale. Inițiativa este susținută și de unele formațiuni politice, în vreme ce UDMR a refuzat sprijinirea încrederii într-un guvern construit în jurul social-democraților, deoarece un astfel de cabinet ar implica și voturi din partea partidelor de opoziție.
Comisia juridică a Camerei Deputaților a decis în această săptămână, cu majoritate, să înainteze către Biroul Permanent o solicitare pentru înființarea unui grup de lucru comun, cu participarea tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv a colegilor neafiliați, pentru analizarea proiectelor ce vizează reducerea numărului de parlamentari. În comunicatul său, forul legislativ subliniază că două proiecte se află în responsabilitatea mai multor comisii, iar crearea unui cadru comun de analiză ar facilita stabilirea unor principii și criterii unitare, fără a afecta competențele și parcursul legislativ al comisiilor sesizate. De asemenea, reprezentanții comisiei consideră necesară această abordare pentru că scăderea numărului de mandate nu este doar o problemă de ordin numeric, având în vedere că articolul 62 alineatul 3 din Constituție impune raportarea numărului de deputați și senatori la populația țării, ceea ce impune o analiză temeinică a opțiunilor de repartizare și a impactului pe fiecare circumscripție. În plus, norma de reprezentare și pragul de 5% pentru alegerea unui deputat sunt raportate la numărul total de mandate prevăzut pentru Camera Deputaților.
În prezent, în Parlament există două proiecte de lege în această direcție. Primul, PLX 296/2023, a fost inițiat de către parlamentarii George Simion și Georgel Badiu din partea unui partid electoral identificat cu obiective naționaliste, și a fost respins de Senat la data de 24 aprilie 2023. Legea a ajuns la Camera Deputaților pe 2 mai 2023 și a rămas blocată la nivel de comisii. Scopul proiectului este reducerea numărului de parlamentari la aproximativ 300 sau, mai exact, modificarea cotei de reprezentare la alegerile parlamentare. În cazul Camerei Deputaților, reprezentarea ar urma să fie de un deputat la 90.000 de locuitori, iar pentru Senat ar urma să fie un senator la 210.000 de locuitori.
Din punct de vedere politic, informațiile din cercuri apropiate indică faptul că relansarea acestui proiect este influențată de refuzul UDMR de a sprijini instalarea unui guvern în care liderii Alianței ar depinde de sprijinul parlamentarilor din opoziție. În acest context, unele voci din peisajul parlamentar au revenit asupra argumentelor menite să aducă în discuție cadrul de reprezentare și efectele potențiale asupra echilibrului circumscripțiilor, precum și asupra distribuției mandatelor în cadrul Camerelor.
În aceeași miză, proiectele urmăresc să clarifice dacă modificările ar trebui să afecteze atât numărul total de aleși, cât și mediul în care alegătorii își pot exercita dreptul de vot, precum și modul în care se regăsesc mandate în regiuni cu populații variate. Este de așteptat ca dezbaterea din Parlament să ia în considerare impactul demografic, financiar și administrativ al unei reduceri a numărului de reprezentanți, menținând în același timp echilibrul regional al reprezentării și respectarea principiului proporționalității.
Într-un context în care discuțiile despre reforme constituționale și redistribuirea mandatelor rămân deschise, este esențial ca orice modificare să se bazeze pe evaluări solide ale efectelor pe circumscripții și să respecte cadrul normativ existent, asigurând în același timp transparența procesului legislativ și o supraveghere atentă a implicațiilor pentru organizarea electorală și guvernanța țării. În mod principial, obiectivul suprem este să se mențină stabilitatea instituțională, să se protejeze drepturile electoratului și să se asigure o reprezentare echilibrată, fără a compromite funcționarea normală a instituțiilor democratice.
