Inflația din România a depășit vârful iar prospectul indică 5,5% în toamnă, spune Adrian Negrescu
Evoluția ratei inflației promite să marcheze o posibilă atingere a vârfului, iar în lunile ce urmează ar putea apărea o accelerare mult mai redusă a creșterii prețurilor. Conform unei analize realizate de un specialist în economie, este posibil ca inflația să se situeze în jurul valorii de 5,5% în toamnă și chiar să coboare spre 5% până la finele anului, dacă politica fiscală a noului guvern nu va introduce măsuri menite să alimenteze din nou scumpirile. Datele recente susțin ideea că vârful perioadei recente de creștere este depășit, însă ritmul de creștere a prețurilor rămâne în continuare sus, iar evoluția acestuia va depinde în mare măsură de deciziile fiscale ce vor fi adoptate în următoarea perioadă. În esență, se poate observa o tendință de stabilizare, nu de scădere imediată, iar presiunea asupra costurilor nu va dispărea peste noapte, ci va diminua treptat, dacă nu vor apărea noi factori perturbatori.
Inflația a înregistrat o scădere semnificativă în luna iulie, indicând o schimbare în dinamica anuală a creșterii prețurilor. Institutul național de statistică arată o evoluție diferită în funcție de categoria de produse: serviciile au rămas cele mai scumpe, în timp ce segmentul bunurilor nealimentare s-a adăprit cu o creștere moderată, iar produsele alimentare au înregistrat o temperare mai evidentă. În cadrul categoriei alimentare, semnele de revenire spre o performanță mai latentă a prețurilor sunt vizibile, iar retailerii au reacționat prin ajustări ale ofertei, prin programe de promoții și reduceri, precum și prin reconfigurarea sortimentelor pentru a conserva nivelul vânzărilor în contextul unei cereri mai stricte.
Analiza indică totodată că scăderea vânzărilor și diminuarea puterii de cumpărare au determinat operatorii din sectorul agroalimentar să implementeze strategii orientate spre prețuri mai atractive. Prin promoții extinse, discounturi, precum și prin schimbarea structurii ofertelor, magazinele încearcă să păstreze volumul vânzărilor pe fondul unui ecou al inflației în comportamentul consumatorilor. Această evoluție este în acord cu anticipațiile anterioare ale economiștilor, care preconizau că scăderea puterii de cumpărare va modifica modul în care sunt structurate prețurile pe piața românească, adaptându-se la o situație în care prețurile nu mai urcă la fel de accelerat ca în perioadele anterioare.
Un element crucial în dinamica inflației rămâne evoluția prețurilor la carburanți. Benzina și motorina au capacitatea de a influența direct costurile suportate de către consumatori, dar și de a afecta lanțurile comerciale prin efecte indirecte asupra prețurilor altor produse și servicii. În contextul geopolitic internațional, fluctuațiile acestor combustibili pot deveni un factor semnificativ în evoluția indicatorilor inflationari în lunile ce urmează, ceea ce complică prognozele pe termen scurt și mediu. Expertul consultat subliniază că acest element reprezintă încă o necunoscută majoră în ecuația inflației, dând amploare incertitudinilor macroeconomice. În plus, politica fiscală a guvernului nou poate influența din nou costurile generale de trai, în funcție de măsurile adoptate pentru stabilizarea economiei, precum stimulentele pentru investiții publice sau pentru menținerea echilibrului bugetar, ceea ce poate modela traiectoria inflației în sezonul următor.
În ansamblul său, tabloul economic contemporan sugerează o perioadă de ameliorare treptată a presiunii inflaționiste, susținută de o scădere a ritmului de creștere a prețurilor, dar cu o încărcătură de incertitudine asociată factorilor externi, în special piața carburanților. În același timp, dinamica cererii interne, reacția retailului la costuri încrezătoare, precum și abordarea politicii fiscale vor contura evoluția de pe termen scurt spre mediu a indicilor de prețuri. Economia românească păstrează așadar potențialul pentru o stabilizare a inflației în jurul nivelului de cinci procente la finalul anului, cu condiția ca factorii perturbatori să nu reia creșterea accelerată a costurilor.
În concluzie, dacă ritmul actual al inflației se menține sau scade ușor în lunile următoare, aceasta ar putea însemna o perioadă de evoluție mai liniștită pentru prețuri, în care creșterile vor fi mai temperate, iar puterea de cumpărare să se îmbunătățească treptat pentru o parte a populației. Situația rămâne însă dependentă de modul în care se vor gestiona cheltuielile publice, de evoluția pieței energiei și de dinamica globală a prețurilor, care pot impune ajustări ale previziunilor economice pe termen scurt. Astfel, convergența spre o inflație moderată în următoarele luni și până la finele anului va depinde de o serie întreagă de decizii de politică economică, de evoluția pieței muncii, dar și de stabilitatea ofertelor în sectorul energetic, aspecte care, luate împreună, vor contura traiectoria generală a economiei.
