Senatul votează Legea motorinei cu acciză dinamică, iar prețul la pompă scade cu ce sumă?
Senatorii au adoptat luni, în sesiune extraordinară, o nouă reglementare menită să gestioneze provocările pieței țițeiului și produselor petroliere, prin instituirea unei stări de criză care să asigure stabilitatea prețurilor la pompă și securitatea stocurilor de carburanți, pe fondul apropierei majorări a prețului motorinei. Inițiativa vine într-un context în care volumul achizițiilor energetice este vulnerabil în fața fluctuațiilor internaționale, iar autoritățile urmăresc să evite scăderi semnificative ale disponibilităților interne.
Oul necesită de reglementare derivă din faptul că anterior România a fost sub incidența unei situații similare, stabilită printr-o măsură guvernamentală de urgență, însă instaurarea unei stări de criză în condițiile actuale implica alte mecanisme. Întrucât Executivul temporar nu mai poate emite ordonanțe de urgență, Parlamentul a fost cazul să intervină printr-un act normativ dedicat. Proiectul a fost înaintat în procedură de urgență în data de 22 iulie de către fostul ministru al Energiei, împreună cu un reprezentant al forului parlamentar, și a fost avizat în comisiile permanente, cu amendamente admise.
Noul cadru juridic stabilește calendarul de aplicare, determinând ca starea de criză să intre în vigoare odată cu intrarea în lege și să se mențină până la 31 octombrie. Semnificativ este faptul că, în perspectivă, eventualele prelungiri sau instituiri ulterioare ale unei stări de criză nu vor mai necesita un nou proiect de lege: guvernul va putea, în condițiile prevăzute, să o declare prin hotărâre guvernamentală, iar Parlamentul va fi informat, fără a fi nevoit să revină la vot. Condițiile care trebuie îndeplinite pentru o astfel de acțiune includ, în esență, creșteri de preț peste un prag definit sau riscul real de întrerupere a aprovizionării, cu reguli clar stipulate în lege.
În ceea ce privește mecanismele de piață, plafonul de preț impus la comercianți rămâne în vigoare, dar se va ajusta într-un sens modest: limita maximă pe care o pot adăuga furnizorii la prețul carburantului va fi menținută la nivelul mediu din anul 2025, urmând să primească o creștere unică proporțională cu rata inflației din anii 2024-2025. Această modificare a fost justificată prin necesitatea de a proteja profitabilitatea distribuitorilor, fără a periclita accesul consumatorilor la carburanți, păstrând în același timp un echilibru între prețuri și stocuri.
Exporturile de carburanți rămân sub un fond de control, iar companiile vor avea în continuare nevoie de avizul prealabil al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei pentru a exporta sau pentru a livra motorină sau țiței către alte state din Uniunea Europeană, o măsură menită să mențină stocurile suficiente pe piața internă și să răspundă necesităților interne. Cea mai semnificativă inovație materială a acestui cadru este reformularea mecanismului de accizare: dacă până acum reducerea accizei la motorina standard se aplica printr-o compensație fixă, de 300 de lei la mia de litri, indiferent de evoluția prețului, noul sistem introduce o formă dinamică, adaptabilă la gravitatea crizei.
Concret, instrumentul fiscal al accizei va fi ajustat în funcție de indicatorii de piață, permițând o reducere proporțională cu amploarea amenințării la adresa lanțului de aprovizionare, astfel încât să se evite dezechilibre majore între cerere și ofertă. Astfel, autoritățile caută să mențină prețuri rezonabile pentru consumidorii finali, în timp ce se asigură stabilitatea fluxului de carburanți pe piața internă. De asemenea, menținerea controlului asupra exporturilor și colaborarea dintre ministere în gestionarea unor eventuale perturbări pe piața energetică rămân componente esențiale ale acestui cadru nou.
Textul legislativ promovat reflectă o abordare echilibrată, care urmărește să ofere siguranță în aprovizionare și predictibilitate în prețuri, fără a impune restricții excesive asupraOperatorilor din piață. În final, obiectivul este de a menține funcționarea normală a economiei și a serviciilor publice, în ciuda provocărilor ridicate din sectorul energetic, printr-o reformă ce a fost realizată în contextul unei situații de criză potențială, cu instrumente flexibile, adaptate realităților economice actuale.
