Europa se confruntă cu al treilea val major de caniculă în 2026: 43°C, incendii în creștere și presiune crescută pe energie și apă
Meteorologii avertizează că actualul episod de căldură este alimentat de o masă anticiclonică puternică, adesea denumită generic cupolă de căldură, fenomen care menține aerul fierbinte peste continent și împiedică pătrunderea aerului mai rece. Deși estimările indică faptul că valorile nu vor depăși recordurile absolute înregistrate cu câteva săptămâni în urmă, specialiștii subliniază că durata și amploarea acestui nou val de căldură îl transforme într-o provocare semnificativă pentru sănătatea publică, sectorul agricol și economia.
În sudul Europei, maximele se anunță a fi cele mai mari. În Peninsula Iberică, termometrele ar putea indica intensități de până la 43 de grade Celsius, iar în partea de sud-vest a Franței se așteaptă valori apropiate de 40 de grade. În zona mediteraneană franceză, temperaturile pot ajunge la aproximativ 42 de grade, indică prognozele. Serviciile meteorologice au emis avertisminte extinse de culoare portocalie și roșie pentru numeroase regiuni, iar autoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările în orele de vârf ale zilei și să-și adapteze activitățile în aer liber, în special în condiții de caniculă intensă.
În Marea Britanie, situația este mai rar întâlnită, iar orașul Londra este așteptat să înregistreze peste 30 de grade Celsius timp de mai multe zile, cu un vârf estimat în jurul valorii de 33 de grade. Organismele responsabile cu monitorizarea vremii avertizează asupra unor valuri termice semnificative, solicitând populației să adopte măsuri de protecție și să-și ajusteze programul zilnic pentru a reduce expunerea.
În cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, directorul regional pentru Europa a convocat o întâlnire de urgență cu participare din 41 de state europene și reprezentanți ai Comisiei Europene, având ca obiectiv mobilizarea resurselor și consolidarea răspunsurilor la caniculă. Oficialii OMS atrag atenția că valurile de căldură nu mai pot fi tratate ca fenomene meteorologice izolate, ci ca situații de urgență de sănătate publică, necesare planuri naționale de reacție rapidă, pregătire a infrastructurilor sanitare și capacitatea de a proteja populația vulnerabilă. Semnalul este clar: planurile preventive pot salva vieți, însă nivelurile de pregătire variază semnificativ între țări, iar consolidarea acestor mecanisme este esențială pentru a face față frecvenței crescute a episoadelor extreme.
Primele estimări privind impactul temperaturilor extreme sunt îngrijorătoare. În Germania au fost înregistrate peste 5.000 de decese în exces în timpul valului de căldură din luna iunie, iar în Franța numărul de decese suplimentare depășește pragul a două mii. În Spania, Institutul Carlos III de Sănătate estimează că peste o mie trei sute de persoane și-au pierdut viața din cauza temperaturilor extreme începând cu mijlocul lunii mai. Specialiștii avertizează că persoanele în vârstă, copiii mici și cei cu boli cardiovasculare sau respiratorii prezintă cel mai mare risc de deshidratare severă, insolație și complicații grave, subliniind nevoia de măsuri preventive eficiente și de intervenții rapide în situațiile de criză climatică.
