Radu Oprea trimite acuzațiile Oanei Gheorghiu către PNL în disputa pe PNRR
O polemică publică despre gestiunea reformelor și a fondurilor europene din cadrul PNRR reiese din schimburi verbale și afirmații aduse în spațiul public de personaje implicate în urmărirea jaloanelor reformei. În centrul discuției se află evoluția cererilor de plată, modul în care s-au constituit organismele de coordonare și rolul unei structuri de guvernanță citate de unii actori ca fiind paralelă față de cea existentă, toate acestea având impact asupra unor demersuri finanțate din bani europeni nerambursabili.
Radu Oprea a adus în discuție, printr-o postare pe rețelele sociale, o serie de opțiuni de interpretare a cronologiei cererilor de plată aferente Reformei 9 și a deciziilor Uniunii Europene referitoare la jaloanele din PNRR. El susține că documentele arată o diferență între data depunerii cererii de plată nr. 3 și data menționată în alte surse, precizând că diferența de calendar poate influența în ce măsură conducerea Secretariatului General al Guvernului (SGG) era afiliată unei formeri politice sau altei la momentul deciziilor cheie. Potrivit lui, Comisia Europeană a adoptat o decizie prin care a suspendat în regim de intervenție aproximativ 330 de milioane de euro pentru neîndeplinirea unui jalon asociat jalonului 440, iar un interval de 6 luni a fost acordat României pentru remedierea situației. Oprea a mai susținut că documentele existente, pe care spune că le are, demonstrează faptul că o parte a responsabilităților a fost transferată către o structură constituită de un consiliu „reactivat”, despre care afirmă că a diluat funcțiile principale ale AMEPIP și a creat o guvernanță paralelă.
În același timp, fostul ministru susține că procesul de selecție al conducerii AMEPIP a avut loc înainte de data de 28 noiembrie 2025, în mandatul său la SGG, și pe această bază România a recuperat circa 132 de milioane de euro. El a adus în discuție existența documentelor care, în opinia sa, susțin această versiune, afirmând că „toate” aceste documente există.
Într-o reacție publică de joi, Oprea a mai remarcat o corespondență din partea Comisiei Europene în care se vorbește despre înființarea comitetului sub conducerea vicepremierului Oana Gheorghiu, susținând că această formulare ar fi asociată pierderii fondurilor din PNRR. Mesajul său a fost completat de o expresie ironică adresată fostei vicepremierului pe rețelele sociale, insinând că „jucăria” a fost destul de costisitoare pentru bugetul național.
Răspunsul a fost imediat venit din partea vicepremierului Oana Gheorghiu, care a replicat printr-o postare în care a prezentat o cronologie a banilor pierduți, susținând că pierderile au fost rezultatul unor pași și decizii asumate în contextul reformei 9. Potrivit acesteia, în iunie 2022 a fost înființat un Comitet interministerial dedicat sprijinirii implementării Reformei 9, cu inițială conducere asigurată de Marian Neacșu și ulterior de Ștefan Radu Oprea, fostul secretar general al Guvernului. Rolul acestui comitet, explică ea, era acela de a asigura îndeplinirea a trei jaloane specifice din reformă.
Conform echipei Gheorghiu, la 15 aprilie 2023 România ar fi depus oficial cererea de plată nr. 3, asumând îndeplinirea jaloanelor 439 și 440, însă la 28 mai 2025 Comisia Europeană a suspendat 330 de milioane de euro, solicitând o remediere în termen de șase luni pentru reechilibrarea statusului jalonului 440. Ulterior, la 28 noiembrie 2025, România ar fi transmis un răspuns la decizia de suspendare, prezentând demersurile întreprinse pentru a finaliza aspectele rămase de realizat în cadrul jalonului. Gheorghiu amintește, de asemenea, că, potrivit Regulamentului European, măsurile trebuie să fie finalizate până la data limită de 28 noiembrie, iar orice întârziere după acel moment nu ar mai fi luată în calcul în evaluarea progresului jalonului.
Articolul subliniază că aceste schimburi de opinii reflectă o dispută despre responsabilități, etapele decizionale și modul în care organismele guvernamentale au interacționat în cadrul procesului de implementare a reformelor finanțate din fonduri europene. În timp ce unele afirmații sunt prezentate ca opinii sau interpretări ale actorilor implicați, decizia Comisiei Europene de suspendare a unei părți din finanțare în 2025 reprezintă un reper clar în dinamica responsabilităților și în efectul pe termen lung asupra proiectelor finanțate prin PNRR. În această perioadă, România a fost nevoită să furnizeze clarificări și să deschidă un calendar de remediere pentru a răsturna sau a reduce impactul suspendărilor, într-un context în care evaluarea jalonilor este strict reglementată la nivel european și depinde de respectarea termenelor asumate.
Contextul actual evidențiază importanța unei transparențe sporite în comunicarea deciziilor legate de guvernanța reformelor, de rolurile diferitelor structuri de coordonare și de modul în care monitorizarea execuției jalonilor PNRR poate influența accesul la fonduri. În timp ce dialogul public continuă, autoritățile și actorii implicați pot oferi clarificări privind interpretările factuale, cronologia documentelor și pașii de conformare necesari pentru a redeveni conformi cu cerințele Uniunii Europene și pentru a optimiza utilizarea fondurilor acordate României în cadrul reformelor monitorizate.
