Planul de economii al lui Harris ar favoriza bogații și ar reprezenta o altă gaură în baza fiscală, avertizează economiștii

Un posibil nou mecanism de economisire propus de viceprim-ministrul Simon Harris ar putea să avantajeze gospodăriile mai înstărite și să formeze încă „o gaură” în baza fiscală a Irlandei, avertismentele economiștilor fiind așteptate în cadrul unei ședințe a comitetului financiar al Oireachtas. Planul vizează introducerea unui cont de investiții personal (PIA) cu scopul de a stimula acumularea de economii în direcția acțiunilor și altor tipuri de investiții, înlocuind actuale soluții fiscalizate precum impozitul pe câștiguri din capital cu o taxă anuală unică, fixă. În timp ce aceste idei sunt discutate în comisia financiară, experții de la Universitatea Trinity College Dublin și University College Dublin pregătesc avertismente privind posibile efecte secundare nedorite: risc de a lăsa în urmă persoanele cu venituri mai reduse și potențialul de a genera beneficii semnificative pentru persoanele mai înstărite.

Enda Hargaden, lector-asistent la Școala de Economie a UCD, va sublinia că un astfel de plan ar putea să reprezinte, cel puțin teoretic, „altă gaură în baza fiscală a statului”, adăugând că pierderile de venituri din motive fiscale curente se ridică la aproximativ 8 miliarde de euro anual. El a declarat că „fricțiunea în rândul comunității economice este clară: statul ar trebui să repare acele găuri din coș, nu să creeze altele noi.” Conform afirmațiilor sale, măsura ar avea probabil un efect regresiv, oferind oportunități mai mari celor cu venituri mari. „Persoanele din partea de jos a scării de venituri, să zicem în jurul primelor 10–20 la sută, fie nu vor putea accesa o astfel de politică în mod semnificativ, fie impactul pentru acest grup va fi nesemnificativ,” a explicat Hargaden. „Pe de altă parte, persoanele cu venituri ridicate, acea fracțiune superioară a populației care are acces la consilieri de pensii sau este, în general, bine familiarizată cu aspectele financiare, vor adopta programul în număr foarte mare, iar beneficiile pentru acest segment vor fi considerabile.”

În același timp, Barra Roantree, profesor asociat în economie la Trinity College, este așteptat să aducă în prim-plan critici legate de modul de proiectare al schemei, în special dacă aceasta se bazează pe modelul suedez, în care impozitul anual se aplică asupra valorii totale a investițiilor, nu asupra profiturilor realizate. Această configurație este vizibil populară, însă Roantree avertizează că ar putea concentra beneficiile către investițiile cu cele mai mari randamente. „Adoptarea unei astfel de abordări ar putea să ofere cel mai mare beneficiu fiscal celor care obțin cele mai mari randamente,” va spune el comitetului, adăugând că este posibil să apară creșteri relative ale impozitelor pentru randamentele mici sau negative. „Din punct de vedere economic, acest lucru este greu de justificat, având în vedere că investițiile cu randamente mari sunt, în general, mai puțin sensibile la impozitare, iar există suficiente dovezi că investitorii bogați și cu înaltă calificare au probabilitatea mai mare de a realiza randamente ridicate,” a precizat Roantree.

Profesorul de la Trinity va puncta, de asemenea, că problema nu se limitează la proiectarea noii schemei, ci se suprapune cu o serie întreagă de distorsiuni existente în sistemul fiscal irlandez. Roantree va susține că reglementările actuale stimulează în mod inechitabil anumite tipuri de economisire și investiții, evidențiind diferențele în modul în care sunt impozitate activele, cu facilități considerate pentru proprietăți, pensii și anumite activități comerciale. În acest context, el va argumenta că ideea de a introduce un PIA spiralizează și mai mult aceste dezechilibre, întrucât cadrul fiscal deja favorizează anumite categorii de active în detrimentul altora, ceea ce complică orice plan care promite să încurajeze o activitate de economisire generalizată în economie.

În ansamblu, comisia financiară a Oireachtas urmează să audieze această propunere în cadrul discuțiilor despre cum ar putea fi revizuit în viitor cadrul de economisire și investiții. Calea de urmat pentru decidenți este una cu multiple așteptări: stimularea economiilor private și a investițiilor, menținerea stabilității financiare pe termen lung și asigurarea echității între diferitele grupuri ale societății. Însă autorii raportului — Hargaden și Roantree — avertizează că, pe fondul unor găuri existente în baza fiscală, introducerea unui cont de investiții personal ar putea genera efecte nedorite, dacă nu este însoțită de reforme cu adevărat cuprinzătoare ale modului în care se taxează energiile investiționale și aportul acestora la creșterea economică. În această lumină, argumentele împotriva creării unor noi facilități fiscale par să cântărească greu în balanța decizională, mai ales dacă se dorește evitarea unor privilegii net inegale și dacă obiectivul este consolidarea încrederii în sistemul fiscal, pe baze de transparență și echitate. Înainte de a se decide asupra oricărei modificări, autoritățile au în vedere o analiză aprofundată a impactului pe termene scurte și lungi asupra veniturilor statului, asupra distribuției de avere și asupra gradului de incluziune financiară a tuturor segmentelor populației.