Optimismul este un scut împotriva demenței

O cercetare publicată recent în Journal of the American Geriatrics Society arată că un nivel mai ridicat de optimism poate proteja creierul în fața declinului cognitiv și poate reduce riscul de demență. Studiul, realizat în colaborare cu experți de la Harvard T.H. Chan School of Public Health din Boston, întărește seria de investigații care au sugerat o legătură între atitudinea pozitivă și sănătatea mentală în timpul îmbătrânirii.

Analiza s-a bazat pe datele Health and Retirement Study, o evaluare cuprinzătoare a stării persoanelor în vârstă din Statele Unite, proiectată să ofere o imagine reprezentativă la nivel național. Dintr-un grup inițial de 9.071 de persoane considerate cognitive sănătoare, participanții au fost examinați la momentul de bază și reevaluați după doi ani, în timp ce autorii au urmărit apariția cazurilor de demență prin opt observații realizate între 2006 și 2020.

Nivelul de optimism a fost măsurat cu ajutorul Life Orientation Test-Revised, un instrument recunoscut în psihologie pentru evaluarea orientării față de situații diverse printr-un stil de răspuns orientat spre pozitiv. Rezultatele indică faptul că un salt al optimismului peste media grupului este asociat cu un risc cu aproximativ 15% mai mic de dezvoltare a demenței, după ajustarea pentru vârstă, sex, etnie, nivel de educație și alte variabile potențial cunoscătoare.

Pentru a spori precizia estimărilor, cercetătorii au gestionat datele ca un studiu de lungă durată, aplicând controale suplimentare care au urmărit participanții pe o perioadă de până la 14 ani de la momentul evaluării inițiale. În context global, demența afectează în prezent aproximativ 57 de milioane de oameni, iar aceste rezultate sugerează că promovarea unei viziuni mai optimiste ar putea deveni o componentă modestă, dar semnificativă, în strategiile de prevenire a bolii la nivel populațional.

Deși legătura observată este robustă, cercetătorii nu pot oferi încă o explicație științifică definitivă pentru mecanismul din spatele acesteia. În disputa academică, se formulează mai multe ipoteze: pot exista căi biologice directe prin care optimismul influențează funcțiile cerebrale, dar și efecte indirecte printr-un stil de viață mai sănătos, o gestionare mai eficientă a stresului sau o stare generală de bine psihologică care stimulează sănătatea cardiovasculară și reduce inflamația. Primul pas pentru clarificare îl reprezintă cercetări suplimentare menite să verifice dacă intervențiile menite să cultive optimismul pot genera efecte concrete în prevenția demenței, pe măsura creșterii înțelegerii modului în care starea psihologică interacționează cu sănătatea cognitivă pe termen lung.