Permisul de conducere, transformat în privilegiu financiar? O măsură care pedepsește sărăcia, nu pericolul rutier

Propunerea legislativă aflată în dezbatere publică, care prevede suspendarea permisului de conducere pentru neplata amenzilor contravenționale într-un termen de 90 de zile, deschide o problemă gravă de fond: condiționarea exercitării unui drept de situația materială a cetățeanului. Dincolo de intenția declarată de a crește gradul de colectare a amenzilor, măsura riscă să încalce principii esențiale ale statului de drept.

În esență, sancțiunea propusă nu mai vizează comportamentul rutier periculos, ci capacitatea financiară a unei persoane. Pentru aceeași faptă contravențională, un cetățean cu venituri ridicate își poate păstra permisul, în timp ce unul cu resurse limitate riscă să-l piardă exclusiv din cauza imposibilității de plată. Se creează astfel o discriminare indirectă pe criteriul averii, contrară principiului egalității în fața legii.

Mai mult, suspendarea permisului este, prin natura ei, o sancțiune severă, justificată în mod tradițional de riscuri reale pentru siguranța rutieră: conducerea sub influența alcoolului, viteza excesivă sau manevrele periculoase. Neplata unei amenzi este însă o chestiune de natură administrativ-fiscală, fără legătură directă cu siguranța traficului. Ruptura dintre faptă și sancțiune ridică serioase semne de întrebare privind proporționalitatea măsurii.

Impactul social al unei asemenea decizii nu poate fi ignorat. În numeroase zone ale țării, automobilul nu este un lux, ci o necesitate pentru accesul la locul de muncă, servicii medicale sau activități economice de bază. Suspendarea permisului poate duce la pierderea veniturilor, accentuând tocmai dificultățile financiare care au împiedicat plata amenzii. Se ajunge astfel la un cerc vicios cu efecte sociale negative profunde.

Jurisprudența europeană este constantă în a sublinia că statul nu poate penaliza sărăcia prin sancțiuni care afectează disproporționat persoanele vulnerabile. Transformarea unei contravenții într-o pedeapsă socială aplicată selectiv celor fără resurse contravine spiritului protecției drepturilor fundamentale.

Cu atât mai discutabilă este măsura cu cât statul dispune deja de instrumente legale eficiente pentru recuperarea creanțelor: executare silită, popriri, eșalonări sau muncă în folosul comunității. Suspendarea permisului apare, în acest context, nu ca ultimă soluție, ci ca o sancțiune excesivă și intruzivă.

În forma actuală, propunerea riscă să transforme dreptul de a conduce într-un privilegiu rezervat celor cu posibilități materiale. Un stat de drept autentic sancționează faptele periculoase și protejează siguranța publică, nu condiționează drepturile civile de grosimea portofelului.

Sursa: Dragoș Coman