ZIUA REGALITĂȚII/ SEMNIFICAȚIE ȘI ISTORIC. CUM ESTE SĂRBĂTORITĂ ÎN 2022

Familia Regală a României a fost întemeiată de Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care a devenit la 10 mai 1866 domnitorul Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei, iar în 1881, după dobândirea independenței statale, primul rege al României, schimbare consfințită prin amendarea constituției. Țara a devenit „Republică Populară” la 30 decembrie 1947, în urma unei lovituri de stat comuniste în cursul căreia Regele Mihai I a fost forțat să semneze un act de abdicare și apoi să părăsească țara împreună cu restul familiei sale.

Ziua Regalității este sărbătorită astăzi, 10 mai. Aceasta este celebrată oficial din anul 2015 drept sărbătoare națională. Potrivit legii, cu această ocazie, Parlamentul, preşedintele României, Guvernul şi celelalte autorităţi publice centrale şi locale organizează manifestări cultural-artistice pentru Ziua Regalității, 10 mai.

Ziua Regalității 10 mai – semnificație și istoric Ziua Regalității 10 Mai este sărbătoare naţională, o zi încărcată de istorie și cu multiple semnificații. La 10 mai 1866, Carol I a fost proclamat Domnitor al României. Cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, principele Carol pornise spre România la sfârşitul lui aprilie 1866. Acesta părăsise castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf şi traversase Elveţia şi Austria. În ziua de 8 mai ajungea cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai 1866 intra în Bucureşti. Începea astfel o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istorie.

De asemenea, data de 10 Mai este legată şi de proclamarea Independenţei de Stat a României, căci, cu toate că aceasta avusese loc la 9/21 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor, a doua zi, respectiv la 10/22 mai 1877, a fost promulgată de Carol I legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă.

Imediat după Războiul de Independenţă (1877-1878), un obiectiv important al guvernului român a fost recunoaşterea în plan extern a independenţei. Din toamna anului 1878, Carol I a luat titlul de Alteţă Regală, acesta fiindu-i recunoscut în anul următor. Acesta a fost un prim pas către modificarea statutului politic şi internaţional al țării.

La 10 mai 1881, când se împlineau 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea regatului şi încoronarea domnitorului Carol I ca Rege al României. Preşedintele Parlamentului a înmânat, cu acest prilej, regelui Carol I şi reginei Elisabeta coroana făurită din oţelul unui tun capturat de la turci, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878). Din 1866 şi până la momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), la 30 decembrie 1947, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast.

10 mai, sărbătoare națională din 2015 După revenirea în ţară, Familia Regală a ales ziua de 10 Mai pentru organizarea petrecerii cunoscute sub numele de Garden Party în grădina Palatului Elisabeta din Bucureşti. Se marca astfel această dată ca sărbătoare naţională şi ca zi de naştere a României moderne, se arată pe site-ul www.familiaregala.ro. Cu prilejul acestei zile, Casa Regală a organizat, de-a lungul timpului, o serie de evenimente publice, precum ceremonii cu depuneri de coroane, conferirea unor distincţii, concerte, Maratonul regal ș.a.

Ziua de 10 Mai a fost declarată sărbătoare naţională în România prin Legea nr. 103/2015. Potrivit actului normativ, cu această ocazie, Parlamentul, preşedintele României, Guvernul şi celelalte autorităţi publice centrale şi locale organizează manifestări cultural-artistice pentru sărbătorirea acestei zile.

Casa Regală a României și Călărașiul

Casa Regală a României a avut în proprietate mii de hectare de teren în judeţul Călăraşi. Un loc aparte se afla în comuna Mănăstirea, unde a fost moşia regală în perioada 1898-1947. Comuniştii au transformat domeniul în IAS, iar tranziţia, în ruină.

Aici îşi petrecea verile Regele Mihai în copilărie. Terenul agricol a fost cumpărat de investitori arabi, care exploatează suprafaţa, iar clădirile sunt dărăpănate. 

În judeţul Călăraşi, Casa regală a deţinut balta Ezeru Mostiştea – comuna Mănăstirea – 1.062 hectare, balta Boian Sticleanu şi pădurea Vărăştii de Baltă – 2.436 de hectare, plus 3.500 hectare apă, 170 hectare trestie, teren de 3.165 hectare în comuna Mănăstirea, teren de 2.002 hectare, Chinciu Spanţov. Pentru toate acestea au fost începute, la nivelul anului 2006, procedurile de restituire, fie administrative, fie judiciare, cesionate.

Regele Mihai are din data de 09 mai 2011, statuie în Parcul Central din Călărași. Statuia a fost amplasată pe Aleea regilor din parcul central, avându-i ca vecini pe regina Maria şi pe domnitorul Mihai Viteazul. Bustul a fost realizat de sculptorul Dumitru Pasima.