Zeci de mii de profesori nu și-au primit salariile după ce plățile au întârziat un an
Federația sindicatelor libere din învățământ a formulat o listă cu peste douăzeci de mii de persoane care nu au primit plata aferentă drepturilor lunare, iar explicația oferită de autorități se bazează pe nefuncționalitatea digitalizării în cadrul mecanismelor existente. Conform afirmațiilor liderului de la nivel sindical, aplicatia prin care se efectuează plățile pentru bugetarii din învățământ nu a fost activă pe durata în care solicitanții ar fi trebuit să primească banii. Nu este pentru prima dată când un sistem informatic întâmpină defecțiuni, iar cadrele didactice rămân în perioada de așteptare a sumelor cuvenite statului. În mod similar, corelația dintre funcționarea software-ului de calcul al veniturilor și plata efectivă a salariilor poate genera întârzieri, fenomen despre care sindicaliștii avertizează deja că afectează și eficiența investițiilor în domeniul Educației.
Reprezentanții sindicatelor au transmis către Ministerul Educației și către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene liste cu profesorii care nu au primit în contul lor de card beneficiul dedicat carierei didactice. Estimările seînd din datele centralizate de organizații arată că numărul celor afectați ar depăși douăzeci de mii de profesori. Primele semnale referitoare la noua întârzieresă a plăților au provenit dintr-un sindicat din județul Hunedoara, care a demarat la acel moment și completarea unui tabel cu toate cazurile înregistrate.
De aproximativ trei ani se repetă provocările legate de implementarea Ordonanței de Urgență nr. 58/2023, în special după ce bonusul a fost introdus inițial. În forma inițială a legii nu se regăseau reglementări clare privind utilizarea fondurilor dintr-un an în altul și nu au fost posibile finanțări anuale din fonduri europene din cauza unor erori de redactare ale proiectului. Ulterior, aceste disfuncționalități au fost rezolvate, iar banii pentru acest an au putut fi alocați din finanțări europene, însă procesul a exigențiat ca profesorii să suporte un an de întârziere. În această perioadă, cadrele didactice au ratat multiple oportunități, deoarece sumele nu au fost acordate ca bonus suplimentar, ci au avut rolul de a facilita acumularea de cunoștințe noi, inclusiv prin participarea la evenimente dedicate domeniului educației.
Printre aceste evenimente se numără conferințe internaționale, sesiuni de ateliere practice și întâlniri cu personalități din domeniul învățământului, transformate în procese de transfer de cunoștințe către dascălii din România. Cheltuielile de participare sunt semnificative atunci când invitații provin din rândul figurațiilor internaționale, iar cadrele didactice nu își pot acoperi costurile din propriile venituri, ținând cont și de cheltuielile de deplasare și cazare în timpul acestor evenimente. Oamenii din învățământ au observat că autoritatea educatională a susținut în mod aparent doar acele programe de formare profesională care primesc acreditarea instituției, în timp ce reglementările inițiale nu justificau o diferențiere clară între formările autorizate și cele nesuplimentare.
În această imagine, provocările legate de digitalizare și de finanțările din domeniul educației subliniază o temă comună: scăderea timpului managerial dedicat procesării drepturilor salariale și a facilităților profesionale, în contextul unor proceduri birocratice complexe. Cadrele didactice solicită transparentizarea și simplificarea mecanismelor de plată, pentru a asigura un flux constant de resurse necesare activității de predare și pentru a permite utilizarea oportunităților de formare profesională în mod echitabil și eficient, în acord cu necesitățile reale ale mediului educațional contemporan.
