USR vrea să schimbe procedura de audiere a candidaților pentru funcția de judecător la CCR, considerată neconstituțională

Camera Deputaților urmează să supună la vot, ca primă Cameră sesizată, un proiect de lege inițiat de USR, prin care numirea judecătorilor de la Curtea Constituțională să fie făcută printr-un mecanism care frizează prevederile Legii fundamentale, dar și jurisprudența instanței de contencios constituțional. Concret, progresiștii vor să instituie un sistem de punctaj pentru candidați și ca toate documentele pe care pretendenții la funcția de judecător CCR să poată fi accesate și de „societatea civilă”. Pentru că este vorba despre modificări ale regulamentelor de procedură parlamentară, Consiliul Legislativ a catalogat inițiativa legislativă ca fiind neconstituțională. Termenul de adoptare tacită a acestei inițiative se împlinește la data de 14 iunie 2026.Este vorba despre o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, înregistrată la Camera Deputaților în data de 25 mai 2026 și care are termen de adoptare tacită data de 14 iunie 2026. Proiectul a fost inițiat de deputații USR Alin Bogdan Stoica, Oana Murariu și Alexandru Dimitriu, precum și de senatoarea USR Simona Spătaru.Aceștia arată, în expunerea de motive care însoțește demersul legislativ, că, potrivit articolului 143 din Constituția României, judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire profesională superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.„În prezent, aceste condiții nu sunt detaliate sau explicate în Legea nr. 47/1992. Această lacună legislativă a generat vulnerabilități în interpretarea criteriilor de selecție, lăsând o marjă largă de manevră politicului, în detrimentul unei experiențe tehnice solide”, susțin USR-iștii.„Societatea civilă” să fie „mufată” la dosarul de candidat și la alte documenteParlamentarii inițiatori mai scriu că „s-a observat un formalism extrem în audierea candidaților în comisiile juridice, fapt ce împiedică Parlamentul și publicul să evalueze clar competențele acestora”, că „deoarece numirea este percepută ca fiind strict politică în acest moment, lipsesc mecanismele care să garanteze că profilul profesional primează în fața apartenenței sau loialității politice” și că „absența unui calendar riguros de verificare a candidaților limitează controlul civic și profesional asupra integrității viitorilor judecători”.Astfel, proiectul de lege propune introducerea unui termen de minimum 20 de zile între depunerea candidaturilor și audieri, „oferind societății civile și specialiștilor ocazia de a verifica documentația depusă”. Același proiect de lege mai vizează introducerea unor termeni ca „obiectivizarea criteriului de «înaltă competență»”, care să fie definit „prin dovezi conc