USR-istii Țoiu și Buzoianu pregătesc, nelegal, reorganizarea ministerelor interimate înainte de plecarea de la Palatul Victoria
Mișcarea este inițiată prin două acte legislative identice din punct de vedere juridic cu cele anulate deja, decise de o instanță superioară în circumstanțe care au dus la desființarea lor. Motivul invocat este promovarea unor politici publice noi, considerate nefavorabile unui Guillermin cu puteri limitate. În aceste condiții, reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe își propune să acorde o autoritate juridică unui Consiliu Consultativ înființat în urma deciziei anterioare, fără să ofere o bază legală clară pe care se bazează această acțiune. Pe fond, reprezentanta Ministerului Mediului solicită desființarea unor direcții generale și a unor întregi direcții din cadrul ministerului, pentru a crea altele noi. Structurile vizate de eliminare erau responsabile de implementarea și monitorizarea Planului Național de Redresare și Reziliență, iar intenția este de a reorganiza și redistribui atribuțiile către entități nou-înființate. În contextul actual, oficialii dintr-un partid de opoziție cu reprezentare în Guvernul demis și în administrația interimară au discutat despre posibile reorganizări, eliminări și înființări de posturi și structuri ministeriale în ultimele momente ale mandatului, în cadrul negocierilor pentru asigurarea unui cadru administrativ nou, în condițiile unor decizii considerate a fi limitate în autoritate.
Într-un raport oficial, Consiliul Legislativ a emis la începutul lunii septembrie 2026 un aviz negativ referitor la proiectul de hotărâre de guvern menite să modifice o hotărâre existentă privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe. Propunerea viza includerea unui Consiliu Consultativ al MAE, împreună cu Colegiul MAE, ca organisme consultative structurale în coordonarea ministrului de externe. În același pachet, proiectul viza abrogarea unui articol care reglementa sprijinirea unor entități juridice fără scop patrimonial, având în vedere entități ca Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale, Asociația Internațională de Studii Sud-Est Europene și Casa Americii Latine.
Raportul Consiliului Legislativ subliniază că încadramentul drept organe consultative permanente și trecerea lor sub coordonarea ministrului de externe reprezintă o reorganizare instituțională, introducând o politică administrativă nouă ce excede sfera simplei administrări a treburilor publice. În același timp, formularea generică „alte organe consultative” este considerată ambiguă, nefiind suficientă pentru a asigura claritatea și previzibilitatea necesare, conform cerințelor tehnicii legislative. Nota de fundamentare atașată proiectului nu detalia dispozițiile legale prin care a fost constituit Consiliul Consultativ al MAE, limitându-se la mențiunea unei date din 2025, în care Ministerul Afacerilor Externe avea un rol deosebit în cadrul consultărilor cu sectorul non-guvernamental.
În acest context, discuțiile privind restructurările din ministere continuă să suscite îngrijorări privind claritatea competențelor, predictibilitatea acțiunilor administrative și coerența cu cadrul legal existent. Analizele juridice existente sugerează necesitatea unei fundamentări solide, cât și a stabilirii unor baze legale clare pentru orice reorganizare institucională menită să redefinească rolurile organelor consultative și ale altor entități asociate Ministerului Afacerilor Externe. Într-un climat politic volatil, aceste acțiuni sunt supuse unui set riguros de reglementări menite să asigure transparența deciziilor, respectarea principiilor statului de drept și evitarea perturbării funcționării normale a administrației publice. Între timp, publicul urmărește desfășurarea proceselor legislative și administrative cu o atenție sporită la asumarea responsabilităților și la impactul asupra politicilor externe, de securitate și diplomatiei naționale. În concluzie, autoritățile sunt chemate să ofere claritate juridică asupra motivelor, temeiurilor legale și obiectivelor reale ale oricărei reforme institutționale, asigurând în același timp continuitatea proceselor esențiale pentru funcționarea normală a ministerelor și pentru încrederea cetățenilor în actul guvernamental.
