Tanczos Barna cere oficialilor europeni majorarea bugetului pentru fermierii români
În contextul discuțiilor despre viitoarele direcții ale politicilor agricole ale Uniunii Europene, ministrul interimar al Agriculturii a solicitat sprijin imediat pentru sectorul românesc, dar și o creștere a bugetului destinat agriculturii pe orizontul lung. Aceste solicitări au fost exprimate în cadrul reuniunii Consiliului privind Agricultură și Pescuit de la Bruxelles, unde oficialul a reiterat necesitatea mobilizării fondurilor din rezerva de criză a UE pentru a gestiona provocările actuale cu care se confruntă producția agricolă națională. În centrul mesajului său s-a aflat ideea că sprijinul european trebuie să includă soluții rapide pentru a facilita menținerea unor niveluri suficiente de producție și a fluxurilor comerciale, în condițiile creșterii vertiginoase a costurilor de producție și a efectelor negative ale unor fenomene climatice extreme, în special ale secetei, asupra competitivității fermierilor români.
Totodată, demnitarul a subliniat importanța protejării producției interne de alimente în raport cu scenariile de comerț externalizate, evidențiind, în contextul negocierilor UE, necesitatea unei evaluări atente a unei posibile revizii a acordurilor comerciale cu parteneri externați, inclusiv în ce privește acordul UE-Mercosur. A fost subliniat că importurile pot genera dezechilibre între statele membre dacă nu există mecanisme adecvate de adaptare și compensare, iar o politică comercială echilibrată trebuie să asigure un nivel de tratament pentru agricultori din toate regiunile, fără ca anumite economii să fie ancorate într-un avantaj sau într-un dezavantaj competitiv net. În acest cadru, poziția oficialului a vizat păstrarea unei balanțe între deschiderea comercială și protecția producției locale, cu scopul de a susține securitatea alimentară a țării și de a evita distortunile de piață.
Într-o postare publică, ministrul a transmis că România, alături de alte 15 state membre, a solicitat explicit ca viitorul cadru financiar multianual al Uniunii să prevadă alocări sporite pentru agricultură și coeziune, față de nivelele propuse în prezent. Această solicitare este prezentată ca un semnal politic important în cadrul Uniunii Europene, menită să arate angajamentul României față de consolidarea capacității de trai în mediul rural și de sprijin pentru fermierii care gestionează resursele agroalimentare ale țării. Conform afirmațiilor autorităților române, negocierile din următoarele luni vor avea un impact direct asupra surselor de finanțare disponibile pentru sectorul agricol, iar riscul decât menținerea unui buget dedicat pentru agricultură este perceput ca fiind semnificativ, în contextul unor discuții în care finanțarea poate fi reconfigurată.
La Bruxelles, reprezentanții români au reiterat apelul pentru folosirea resurselor din rezerva de criză a Uniunii pentru a facilita soluționarea situațiilor de urgență din sector, inclusiv în fața dificultăților generate de creșterea costurilor producției, de instabilitatea pe piața laptelui și de fenomenele climatice extreme. În același timp, a fost subliniat că, deși există un impact clar al planului european de acțiune privind fertilizanții, implementarea sa urgentă, susținută de fonduri adecvate din rezerva de criză, este esențială pentru a limită efectele negative asupra producției și pentru a proteja viabilitatea pe termen lung a sectorului agricol. În plus, expresia necesității unei analize atente la nivelul piețelor naționale a fost clară, deoarece importurile pot afecta în mod disproporționat anumite state membre. Astfel, se insistă ca UE să intervină prompt pentru a evita ca măsurile de salvaguardare să întâmpine întârzieri în aplicare, atunci când situația o impune, și pentru a asigura că riscurile la adresa securității alimentare și a stabilității economice nu se concentrează într-un număr redus de țări.
Între contextul general al negocierilor privind finanțarea pe termen lung al politicilor agricole și realitățile zilnice ale fermierilor români, comentariile oficialilor relevă o preocupare accentuată pentru menținerea unui cadru stabil de sprijin care să asigure continuitatea producției interne, siguranța alimentară și reziliența în fața creșterilor costurilor de producție, a schimbărilor climatice și a volatilei piețe globale. Pe măsură ce discuțiile se dezvoltă în cadrul instituțiilor europene, prioritatea rămâne consolidarea unui buget corespunzător pentru agricultură și pentru proiectele de coeziune, în timp ce se monitorizează impactul acordurilor comerciale asupra fiecărei economii membre. Între timp, autoritățile române își propun să cheme la acțiune rapidă instrumentele disponibile, pentru a reduce vulnerabilitățile sectorului, a proteja fermele locale și a asigura o tranziție mai echilibrată spre o agricultură sustenabilă în contextul ambițiilor reformelor europene.
