STRIGĂT DE DISPERARE DIN SPITALUL JUDEȚEAN CĂLĂRAȘI. PREFECTUL, NEPĂSĂTOR

Managerul Spitalului Județean de Urgență “Dr. Pompei Samarian” Călărași, Bogdan Mihai, a ajuns la limita răbdării, din cauză că, deși a solicitat, încă de luni, Instituției Prefectului să extindă capacitatea de gestionare a pacienților Covid-19 către alte unități, reprezentantul Guvernului în teritoriu, Valentin Barbu, nu a catadicsit să ia vreo măsură în acest sens. Potrivit declarațiilor directorului instituției medicale, prefectul încă se gândește dacă să înființeze la Spitalul TBC 30 de paturi care să poată prelua formele ușoare, asfel încât spitalul județean să trateze formele grave. Astăzi, 23 octombrie 2021, 8 pacienți COVID, care au nevoie de oxigen, așteaptă să ocupe un pat, însă mai sunt libere doar 6 dintre acestea.  

Bogdan Mihai spune că prefectul județului forțează aglomerarea spitalului călărășean, iar astfel unitatea medicală va intra în colaps și, într-un final, va exploda sau se va prăbuși financiar.

Sursa citată spune că a trimis mai multe adrese către Prefectura Călărași, cu privire la înființarea celei de-a doua linii ATI, pentru ca o parte din zonă să fie decongestionată, dar s-a izbit de un zid, pentru că totul a rămas la nivel de vorbe.

Redăm o parte din declarațiile directorului instituției spitalicești din Călărași, Bogdan Mihai:

“Este sâmbătă dimineață. Avem șase paturi libere și opt pacienți în așteptare, pacienți cu forme medii, care necesită oxigen. Am solicitat, de luni, Prefecturii Călărași, sprijin pentru a extinde capacitatea de gestionare a pacienților Covid și la alte unități. Practic, să ne ajute să preluăm din pacienții cu forme ușoare până la forme medii, astfel încât noi să îi putem trata pe ceilalți. Domnul prefect s-a gândit puțin, o zi, și miercuri a făcut o ședință la Consiliul Județean. Ședință la care nu a luat nicio  măsură. Mai mult, am ascultat cu toții, în cadrul ședinței , argumentele din partea Spitalului TBC pentru care nu pot gestiona dânșii pacienți Covid. Cred că, dacă ar fi fost să prezentăm și noi argumentele pentru care nu putem gestiona pacienți Covid, ne-am fi întins nu pe două foi, cât reprezintă fundamentarea făcută de managerul de la TBC, ci pe 10 pagini. Dar noi gestionăm pacienți Covid. Domnul prefect încă se gândește. Cum să facem?  În același timp, noi avem pacienți care, practic, nu au gura de oxigen care să îi ajute să treacă peste această etapă a bolii lor. Desigur, ieri, vineri, ne-a spus că încă se gândește. Întrebarea e simplă: cât vă trebuie, domnule prefect? Considerați că nu este o urgență? Considerați că noi ne plângem? Am înțeles că așa se spune, că noi, la Spitalul Județean de Urgență, ne plângem că am dat de greu. Da, vă spun, am dat de greu! Este un greu pe care nimeni nu l-a putut anticipa. Și faptul că dmneavoastră, acum, nu vedeți la nivelul spitalului nostru cozi întregi de ambulanțe, este pentru că noi am gândit puțin anticipativ și am modificat structura spitalului, astfel încât să nu ajungem într-o situație gravă, ca dumneavoastră să veniți să ne arătați cu degetul.  Noi gândim anticipativ. Nu știu dacă acest cuvânt vă este unul cunoscut. Tocmai de aceea v-am și trimis luni adresa, pentru că am anticipat că o să ajungem aici, că o să avem pacienți cărora nu o să le putem da suportul ca să îi ajutăm, măcar să încercăm să treacă peste această boală. Dar dumneavoastră vă gândiți luni, marți, miercuri, vă gândiți după o zi pe alta. La ce vă gândiți? Decizia este simplă: dați dispoziție pentru Comitetul de Situații de Urgență să facem acolo încă 30 de paturi. Avem un spital gol în municipiul Călărași, care stă și așteaptă. Ce așteaptă? Ca noi să intrăm în colaps? Este simplu: ne forțați să ne aglomerăm la maxim și o să intrăm în colaps. Și, în sfârșit, o să explodeze spitalul și o să ne arătați, din nou, cu degetul. Am înțeles, ăsta e suportul pe care îl dați. E același suport pe care ni l-ați dat și în luna iunie, când ne-ați trimis un control. Când noi ne pregăteam de valul 4, ne-ați trimis un control, prin dispoziția prefectului Călărași. Ăsta este suportul pe care îl primim. Vă mulțumim! (…) Ați întrebat cumva medicii cu ce probleme grave se confruntă, să vedeți cât de epuizați sunt, să vedeți câte discuții facem noi ca să îi menținem pe zona de plutire? Nu, nu vă interesează. Am trimis nenumărate adrese către dumneavoastră, v-am solicitat sprijinul să identificăm surse de finanțare pentru înființarea celei de-a doua linii ATI, ca să decongestionăm o parte din zonă. Totul a rămas la nivel de vorbe. (…) Șapte zile se fac mâine de când am făcut o solicitare către dumneavoastră să ne sprijiniți. Sunt sigur că nici azi, nici mâine, nu veți lua această decizie. Cred că o să mergem să îi dirijăm pe oamenii care nu pot beneficia de sprijin, către Prefectură sau către locuința dumneavoastră. Ne împingeți la maxim, ne forțați limitele la tot ceea ce înseamnă infrastructură. Vă spun că spitalul se prăbușește financiar și dumneavoastră spuneți că nu este adevărat. Vă rog să le spuneți dumneavoastra furnizorilor care ne bat la ușă. Veniți cu o poveste că ne decontează CAS. Ne decontează, într-adevăr, dar nu tot. Investițiile în infrastructură sunt plătite din ce fonduri? Din fondurile Consiliului Județean, care, la fel, are un buget diminuat. Știți că furnizorul de oxigen ne-a trimis o somație și dacă nu plătim, întrerupem contractul? Dacă nu gestionați, încep să cred că sunteți incompetent.”