Statul inițiază autorizarea și supravegherea digitală a farmaciilor
Un proiect legislativ aflat în dezbatere în Parlament, inițiat de ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, promite o regândire profundă a modului în care farmacile și drogheriile sunt autorizate, supravegheate și monitorizate de autorități. În esență, reformele propuse urmăresc trecerea de la proceduri tradiționale, bazate pe documente fizice și deplasări frecvente către instituții, la o procedură unificată, gestionată printr-o platformă informatică națională. Astfel, întregul proces de autorizare a unităților de comert cu produse farmaceutice ar urma să se desfășoare într-un spațiu digital unic, cu impact asupra modul în care peste opt mii de farmacii existente vor trebui să se înscrie în noua arhitectură electronică, sub riscul unor sancțiuni administrative în cazul neconformării, inclusiv posibilitatea retragerii din evidențele oficiale sau pierderea contractelor cu sistemul public de sănătate.
Aceste schimbări reprezintă unul dintre cele mai ample ajustări ale Legii farmaciei (L. nr. 266/2008) din ultimii ani, fiind conectate la un pachet de reforme susținut de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Autorii proiectului argumentează că adoptarea măsurilor este esențială pentru asigurarea finanțării europene destinate digitalizării sistemului sanitar, iar neimplementarea ar putea avea repercusiuni în cadrul alocărilor aferente reformelor instituționale.
Unul dintre punctele centrale ale reformei este desființarea totală a dosarelor pe suport hârtie în procesul de autorizare. Noua abordare prevede înregistrarea în timp real a entităților juridice aspirante la înființarea sau autorizarea unei farmacii, printr-o platformă informatică dezvoltate, potrivit proiectului, de Ministerul Sănătății în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Înscrierea pe această platformă va însemna eliminarea necesității depunerii dosarelor pe hârtie la direcțiile de sănătate publică județene și a documentelor scanate trimise către Ministerul Sănătății, accelerând astfel procesul de evaluare și aprobări.
Mai mult, reformele introduc interoperabilitatea între instituții, astfel încât informațiile necesare pentru autorizări să nu mai fie solicitate de la solicitanți atunci când datele deja există în bazele de date ale statului. În practică, detalii despre societate, sediu, coduri CAEN, despre farmacistul-șef, despre contractele de muncă și dreptul de exercitare a profesiei ar urma să fie preluate automat din registrele publice. Sursele incluse în planul de modernizare includ registrele Registrului Comerțului, Inspectorația Muncii, Colegiul Farmaciștilor din România, Ministerul Afacerilor Interne, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și Inspectoratul General pentru Imigrări. Conform documentului, solicitantul nu va mai avea obligația de a prezenta documente justificative aflate deja în evidența autorităților, întrucât aceste informații vor fi capturate direct din sistemele publice.
Pe lângă această transformare structurală, proiectul impune condiții mai stricte pentru reprezentanții legali ai firmelor care doresc accesul la platformă. Aceștia vor fi obligați să completeze declarații pe proprie răspundere, semnate electronic, iar verificările de identitate și de calitate vor fi efectuate în mod automat de către Ministerul Sănătății. În acest sens, maturarea proceselor de digitalizare vizează o reducere semnificativă a birocrației, o monitorizare mai eficientă a activităților din domeniul farmaceutic și o transparență sporită în cadrul operațiunilor care țin de autorizări, reglementări și supraveghere sanitară.
Ca efect practic, transformările propuse ar putea implica, în timp, o consolidare a controlului asupra pieței farmaceutice, o simplificare a fluxurilor de date între autorități și o mai bună interconectare a registrelor publice, cu potențial impact asupra firmelor din domeniu, dar și asupra cetățenilor care utilizează serviciile de sănătate publică. În contextul digitalizării planificate, prioritatea rămâne creșterea eficienței administrative, îmbunătățirea acurateței datelor și facilitarea accesului la servicii publice sigure și rapide, printr-un mecanism update atât de necesar în era informațională pentru sistemul sanitar național.
