Spitalele în alertă: medicii cad victime consumului de fentanil
Subiectul a fost analizat în cadrul unui material podcast intitulat Observator 360, în care medicul specialist în toxicologie și anestezie, dr. Radu Țincu, a detaliat despre context, riscuri și presiunea enormă cu care se confruntă cadrele medicale din secțiile de terapie intensivă și de urgență. Discursul său a evidențiat cum rezervele emoționale și fizice sunt puse la încercare în condiții de muncă intensă, cu impact direct asupra percepției despre propriile limite și asupra deciziilor profesionale.
Neîndoielit, fenomenul stresului profesional în rândul specialiștilor din terapia intensivă și din medicina de urgență nu este un fapt izolat, ci un fenomen global bine documentat, cu incidențe notabile în domeniile menționate. În practică, riscul de dezvoltare a unor forme de dependențe poate ajunge la un nivel semnificativ, iar accesul facil la substanțe poate amplifica această vulnerabilitate. Specialistul a subliniat, totodată, că epuizarea argumentelor profesionale, suprasolicitarea și deficitul de personal contribuie în mod decisiv la creșterea riscului utilizării unor resurse neadecvate pentru gestionarea adversităților emoționale și a disconfortului profesional.
Conversația a evidențiat, de asemenea, o realitate a deficitului de personal în unele spații medicale, în special în orașele cu dimensiuni mai reduse, unde numărul medicilor specialiști în anestezie și terapie intensivă poate fi limitat. În acest context, riscul epuizării este amplificat, iar efectele asupra continuității și calității îngrijirii devin evidente. Expertul a indicat un studiu realizat în rândul medicilor din această zonă, care a relevat niveluri crescute de burnout și a sugerat nevoia unor soluții instituționale clare pentru recuperare. Programele de reabilitare și accesul la sprijin psihologic sunt văzute ca elemente esențiale pentru revenirea la o stare profesională sustenabilă și pentru reducerea presiunii exercitate asupra personalului medical.
În cadrul discuției, s-a analizat și posibilitatea introducerii testării antidrog pentru anumite categorii profesionale, inclusiv pentru personalul medical, comparând situația cu alte domenii în care astfel de controale sunt deja standard. A fost subliniată, totodată, necesitatea respectării unor protocoale stricte privitoare la administrarea opioidilor și trasabilitatea acestora în unitățile spitalicești, ca parte a unui sistem de siguranță și responsabilitate profesională.
Dr. Țincu a atras atenția asupra unor măsuri legate de organizarea muncii, precum numărul de gărzi pe lună, perioadele de odihnă și limitarea activității după perioadele de gardă, menționând că legislația existentă impune deja anumite restricții. Conform acestei perspective, după încheierea unei gărzi, personalul medical ar trebui să nu desfășoare activități clinice, pentru a asigura atât siguranța pacienților, cât și posibilitatea recuperării fizice și mentale a medicilor.
În plus, se punctează faptul că sistemul de urgență se confruntă cu un nivel ridicat de solicitare, ceea ce contribuie la presiunea existentă asupra echipelor medicale, cu efecte asupra capacității de intervenție și a timpului de răspuns. În contextul actual, articulația dintre administrarea responsabilă a resurselor umane, aplicarea standardelor de practică, monitorizarea stării de bine a personalului și asigurarea unui mediu de lucru echilibrat rămâne crucială pentru menținerea calității îngrijirii acordate pacienților aflați în situații critice.
