Specia exotică din Dunăre se răspândește rapid în Delte, alarmând biologi și restaurantele din zonă
Creveții de apă dulce au devenit tot mai prezenți în apele din sudul Deltei Dunării, unde au început să ocupe locuri tradiționalele ale racilor în capcanele pescarilor. Această specie, originară din Asia, a pătruns în mediul natural după ce a fost crescută în ferme piscicole și s-a răspândit apoi în sistemul hidrografic al Dunării. Fenomenul de creștere a populației a fost observat în ultimii ani, în special în perioadele cu temperaturi ridicate, iar semne ale acestei expansiuni au fost înregistrate atât în aproapele Lacului Razim, cât și în apropierea localității Sarichioi.
Întrebările despre cum au ajuns acești crustacee în Dunăre pot fi lămurite prin traseul lor de proveniență: specia seamănă cu creveții pe care îi întâlnim în restaurante, însă exemplarele din Delta sunt de apă dulce. Experții explică că această creatură a fost inițial crescută în ferme din regiunea Niprului, iar ulterior a migrat în zonele conectate ale fluviului, ajungând în Delta Dunării și în lacurile adiacente.
În unele zone, malurile devin pline de creveți, în timp ce populația de raci este mult mai puțin vizibilă în vremea caniculară. Un pescar local comenta că malul este plin de exemplare de acest tip, în timp ce în zona adâncimilor rácii nu se mai regăsesc în aceleași cantități; când apa mai scade în temperatură, apar din nou racii, iar creveții se temperează în număr redus.
Răspândirea acestei familii de crustacee a atras interesul unor restaurante din apropiere, transformându-se într-o atracție gastronomică pentru vizitatorii dornici să încerce produse locale mai puțin obișnuite. În Sarichioi, un preparat din creveți de apă dulce poate fi întâlnit în meniuri, iar prețul estimat pentru o porție este în jurul a douăzeci de lei pentru o cantitate de o sută de grame. Apariția în masă a acestui aliment a fost percepută ca o oportunitate economică pentru localnici, în special în contextul gastronomiei turistice, care reprezintă una dintre principalele atracții ale zonei.
Pe de altă parte, specialiștii în biologie exprimă totuși îngrijorare cu privire la efectele unei populații în creștere asupra ecosistemului. Principala preocupare vizează posibilitatea ca creveții să se hrănească cu icrele speciilor autohtone de pește și să concureze resursele de hrană cu fauna locală. Echipele de cercetători examinează impactul pe termen lung asupra speciilor de pe malul apei. Este, printre altele, o preocupare legată de potențialul afectării știucii, șalăului sau bibanului, în sensul creșterii concurenței pentru hrană sau modificarea lanțului trofic local. În această manieră, se urmărește înțelegerea limitelor adaptării la noile condiții ecologice și stabilirea măsurilor necesare pentru conservarea echilibrului în ecosistemul Deltei Dunării.
În concluzie, creveții de apă dulce devin o prezență tot mai remarcată în sudul Deltei, influențând atât peisajul ecologic, cât și peisajul culinar al regiunii. Impactul lor asupra vieții acvatice locale rămâne în atenția cercetătorilor, iar evoluția acestei situații va depinde în mare măsură de modul în care se vor gestiona interacțiunile dintre specie, resursele disponibile și practicile de cercetare în domeniul mediului acvatic. Pe măsură ce comunitățile locale explorează potențialele efecte economice ale noii prezențe, specialiștii subliniază necesitatea monitorizării atente pentru a asigura sustenabilitatea habitatelor acvatice din delta.
