Sondaj îngrijorător arată că peste o treime dintre români evită să vorbească despre datoriile lor
Un studiu de profil în domeniul financiar oferă o imagine clară despre cum românii percep și gestionează discuțiile despre bani. Rezultatele evidențiază faptul că, pentru o parte semnificativă a populației, bani înseamnă rușine, discreție, comparație socială și teama de judecată. Astfel, aproximativ 44% dintre respondenți afirmă că în familie subiectul finanțelor era abordat doar ocazional, strict în situații necesare, în timp ce 27% mărturisesc că situația banilor era discutată deschis, iar 12% considerau tema sensibilă sau tabu. În rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani, atitudinea se reflectă în mod și mai pronunțat: 60% spun că discuțiile despre bani în familie aveau loc doar când era necesar.
Dificultățile în abordarea subiectelor financiare sunt, de asemenea, semnificative. Datoriile ocupă primul loc în clasamentul temelor sensibile, fiind menționate de 36% dintre respondenți, urmate de nivelul de venit (30%) și de împrumuturile primite de la familie sau prieteni (26%). O clară incidență a vulnerabilității în acest domeniu apare în rândul tinerilor de 18-24 de ani, în care 42% consideră datoriile cel mai delicat subiect de conversație. În plus, 37% dintre respondenți susțin că percepția asupra celor care vorbesc despre dificultăți financiare variază în funcție de situație sau de audiență, iar 21% îi consideră realiști, în timp ce o altă grupă de 21% vede aceste discuții ca fiind firești. Pe de altă parte, 12% cred că dificultățile financiare ar trebui să rămână private, iar 10% le asociază cu decizii financiare neinspirate sau neinformate. De remarcat este și faptul că bărbații tind să creadă mai mult decât femeile că neajunsurile financiare ar trebui să rămână private.
În ceea ce privește gestionarea problemelor financiare la nivel personal, 16% dintre participanți declară că ar prefera să le rezolve singuri, 14% ar discuta situația cu o persoană de încredere, iar doar 9% ar căuta sfaturi financiare de la specialiști. Cea mai frecventă sursă de rușine sau jenă rămâne incapacitatea de a acoperi o cheltuială neprevăzută, indicată de 34% dintre respondenți, urmate de întârzieri la plată (24%), nevoia de a admite o planificare financiară neinspirată (18%) și comparația cu alții (17%).
Din perspectiva presiunii sociale, 35% dintre participanți ar spune că nu ar fi deranjați dacă alți oameni ar afla despre un venit peste medie, iar 32% se tem de invidie sau comentarii negative, în timp ce 26% resimt presiunea de a împrumuta bani sau de a susține financiar pe ceilalți. În ceea ce privește atitudinea față de economisire și investiții, aproape un sfert dintre respondenți preferă să păstreze banii în numerar sau în depozite pentru a evita „deciziile greșite”, în timp ce 22% declară că economisesc sau investesc.
Cadrul general indicat de aceste rezultate subliniază nevoia crescută de educație financiară și de cultivarea unei comunicări deschise despre bani, atât în familie, cât și în spațiul public, pentru a reduce stigmatizarea excesivă și pentru a sprijini luarea unor decizii informate. În același timp, datele arată că percepțiile asupra discuțiilor despre bani sunt influențate de vârstă, gen și context social, ceea ce sugerează necesitatea unor programe diferențiate de educație și consiliere financiară, menite să ofere instrumente practice pentru planificarea bugetară, gestionarea datoriilor și dezvoltarea deprinderilor de economisire inteligente. Într-un cadru economic în continuă schimbare, accesul la informații obiective și la resurse profesionale poate facilita dialoguri mai deschise și decizii financiare mai responsabile, contribuind la stabilitatea individuală și familială pe termen lung.
