URMĂREȘTE-NE

EVENIMENTE

SFÂNTA PARASCHEVA – VIAȚA SFINTEI CUVIOASE, TRADIȚII ȘI OBICEIURI

În fiecare an, pe data de 14 octombrie, Biserica ortodoxă o prăznuiește pe Sfânta Parascheva. Este cinstită în Moldova, deoarece de peste 350 de ani moaștele ei se găsesc la Iași.

Sfânta Parascheva – simbol al unității Ortodoxiei de pretutindeni.

Sfânta Cuvioasă Parascheva prăznuită în fiecare an pe data de 14 octombrie este considerată un izvor de binecuvântare și sănătate duhovnicească și trupească pentru toate persoanele care o cheamă prin rugăciune.
Cuvioasa Parascheva a fost denumită în Moldova și “Vinerea Mare”, un simbol al unității Ortodoxiei de pretutindeni, care arată viața de după moarte a Cuvioasei ca sfințenia ce ridică din neamul său pe omul care s-a asemănat cu Dumnezeu, făcându-l lumină de iubire și apropiere față de toți cei care mărturisesc întru aceeași credință.
Cinstirea adusă Sfintei Parascheva sunt bisericile ctitorite cu hramul Cuvioasa Parascheva nu doar în Moldova, ci și în Transilvania și Țara Românească. Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva se regăsesc la Iași de mai bine de 350 de ani.


Viața Sfintei Parascheva.
Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. Prima învățătură despre viața Sfintei se regăsește în “Cartea românească de învățătură” a mitropolitului Varlaam al Moldovei, Iași, 1643.
Sf. Parascheva s-a născut în Epivata, azi cunoscut cu numele de Boiados, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol. Părinții Sfintei Cuvioase Parascheva au fost oameni credincioși, de neam bun, care au crescut-o pe Cuvioasă cu frică de Dumnezeu, îndemnând-o întotdeauna să deprindă faptele bune, dar și rugăciunea, postul și milostenia.
Unul dintre frații Cuvioasei Parascheva, după ce a învățat carte, s-a călugărit sub numele de Eftimie și a fost ales episcop în localitatea Madite.
Sfânta Parascheva și-a petrecut copilăria în casa părintească, sub atenta ocrotire a acestora. Legenda spune că, pe când avea zece ani a auzit citindu-se, “fiind într-o biserică a Precistei“, cuvântul Evangheliei: “Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și arunce crucea și să-Mi urmeze Mie “ (Marcu 8, 34).


Sfânta Cuvioasa Parascheva și-a donat hainele săracilor.
Chemarea Mântuitorului a făcut-o pe Sf. Parascheva să învețe ce înseamnă dorul de desăvârșire și și-a împărțit toate hainele săracilor. A făcut același lucru și cu alte ocazii, fără să țină seama de mustrările părinților.
Cuvioasa Parascheva a moștenit o mare avere de la părinți împreună cu fratele ei, iar Sfânta a dăruit partea ei săracilor, “părăsind frumusețea acestei lumi” și retrăgându-se în “adâncul pustiei”.
În drumul Său, Cuvioasa s-a oprit la Constantinopol, acolo unde a ascultat cuvinte de învățătură de la călugări și călugărițe care au ales viața duhovnicească. A urmat sfaturile acestora și a părăsit capitala, urmând să se îndrepte spre ținutul Pontului. A rămas pentru 5 ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, iar de aici a plecat spre Țara Sfântă, pentru a-și petrece restul zilelor în locuri binecuvântate de viața pământească a Mântuitorului Iisus Hristos și a Sfinților Apostoli.


Sfânta Parascheva s-a așezat într-o mănăstire de călugărițe, în Pustiul Iordanului.
Aici, Sf. Parascheva s-a înălțat duhovnicește în rugăciune și s-a nevoit cu postul, întocmai ca Sfântul Ioan Botezătorul, Sfânta Maria Egipteanca și alți ostenitori ai pustiei roditoare de desăvârșire.
Însă, într-o noapte, când avea 25 de ani, un înger i s-a arătat în vis și i-a spus să se reîntoarcă în locurile părintești: “Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit“.
Din Constantinopol, Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a îndreptat către Epivata, acolo unde văzuse lumina zilei, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. A fost îngropată ca o străină, nimeni nu știa cine era de fapt, însă Dumnezeu, voind să o proslăvească, a descoperit chipul acelei străine.
Legenda spune că un marinar a murit pe o corabie și trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au adus la țărm, iar un sihastru care trăia acolo a rugat mai mulți creștini să îl îngroape urmând o rânduială creștinească. Creștinii au săpat o groapă și au descoperit trupul PreaCuvioasei Parascheva “neputred și plin de mireasmă”. Aici, alături de ea, au pus și trupul corăbierului, cel rău mirositor.


Sfânta Parascheva – Tradiții și obiceiuri.
• De Sfânta Parascheva, tradiția populară interzice femeilor să facă treburi în gospodărie și să calce ori coase. Se spune că dacă nu vor ține cont de asta, femeile se vor confrunta cu dureri de cap și de ochi.
• De Sfânta Cuvioasă Parascheva, femeile însărcinate trebuie să împartă mâncare cu copiii săraci. Potrivit, tradiției, Sfânta Parascheva va ocroti viitoarele mămici, iar nașterea va fi mai ușoară și fără dureri.
• Femeile nu au voie să toarcă și să coasă, iar în cazul în care o vor face o să le iasă negi pe mâini.
• Nici bărbații nu au voie să muncească în această zi. În cazul în care muncesc, casa le va fi lovită de trăsnet și peste ea o să cadă grindă.
• De Sf. Parascheva o tradiție veche spune că printre bucatele de pomană este bine să se împartă și vin nou și must, dar și pâine ori lipie și nuci.
• De Sf. Parascheva se fac și previziuni ale vremii, în funcție de cum este vremea în ziua în care este prăznuită Cuvioasa, dar se ține cont și de somnul oilor. În cazul în care oile dorm strânse și înghesuite laolaltă, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă și friguroasă. Dacă oile dorm răsfirate, atunci iarna va fi blândă.
• Croitorii veșmintelor Sfintei Parascheva obișnuiesc să țină post înainte de a începe să lucreze veșmântului în atelierele Arhiepiscopiei.

Sursa:libertatea.ro

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement

ACTUALITATE

La Top