Senatul adoptă noua lege a Integrității cu susținere largă în majoritatea partidelor
Senatorii urmează să decidă în această zi, în formă definitivă, Legea integrității, dispoziții care mențin în discuție vulnerabilități și controverse legate de integritatea demnitarilor. Pe fond, amendamentele introduse în subsidiary care îi vizează pe Dominic Fritz, liderul USR, și pe Mirabela Grădinariu, partenera politică a lui Nicușor Dan, continuă să aprindă dezbaterea între formațiunile aflate în opoziție sau în coaliție, iar lupta politică dintre blocul PSD-AUR și furnizorii principali ai majorității, PNL-USR, se mențin ca element central al procesului legislativ. Ulterior unei discuții inițiale în comisia juridică a Senatului, proiectul legii se îndreaptă către o nouă rundă de dezbateri în plen, urmând să fie supus votului final în Senat, care este camera decizională în această etapă, în funcție de modul în care se vor solda modificările.
În ceea ce privește amendamentele, există două linii principale. Prima vizează situația lui Dominic Fritz, președintele unei formațiuni politice cu reprezentare în legislativ, care a fost condamnat într-un dosar de conflict de interese. Propunerea prevede norme tranzitorii prin care, pentru persoanele care, până la intrarea în vigoare a noii legi, au fost constatate în mod definitiv situații de incompatibilitate sau conflict de interese, dar pentru care termenul de trei ani aferent interdicției nu s-a încheiat la data rămânerii definitive a raportului de evaluare ori a hotărârii judecătorești, funcția publică sau mandatul încetează, în termen de treizeci de zile de la intrarea în vigoare a legii. De asemenea, pentru cazurile în care situația de incompatibilitate sau conflict de interese este constatată după intrarea în vigoare a legii, mandatul încetează la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești, ori a altui act similar. Propunerea este atribuită grupului parlamentar al unui partid majoritar în legislativ.
A doua propunere, de asemenea disputată în prezent, aparține unui grup politic ce critică modul în care apar public declarațiile de avere. Ea vizează mandatarea autorităților să adauge prevederi referitoare la declararea averilor pentru soți sau persoane cu relații apropiate cu membrii guvernului, deputați și senatori, precum și cu înalți consilieri și oficiali ai administrației centrale, în condițiile similare cu cele prevăzute pentru alți funcționari. În esență, proiectul extinde obligația de declarare a averilor și a intereselor și la persoanele cu relații asemănătoare celor ale soților față de persoanele-cheie din structuri precum Președinția, Parlamentul, Guvernul, Cancelaria Prim-ministrului sau alte organisme centrale, urmând aceleași termene și condiții ca în cadrul alineatelor inițiale.
Pe fond, aceste amendamente reflectă preocupările legate de dimensiunile transparenței și de consolidarea încrederii publice în rândul demnitarilor, așa cum este perceput evoluția noului cadru legislativ. Înainte de votul final din plenul Senatului, discuțiile promit să clarifice modul în care noile reguli vor afecta funcționarea instituțiilor, precum și repercusiunile pentru situațiile de incompatibilitate sau conflict de interese, într-un context în care opiniile politice divergente caută să impună propriile viziuni asupra gestionării integrității publice. Per ansamblu, procesul legislativ se desfășoară într-un cadru în care obiectivul declarat este sporirea responsabilizării demnitarilor, menținând în același timp un echilibru între necesitatea de reglementare și respectarea principiilor dreptului la apărare și proporționalității. Demonstrând o abordare atentă și atent documentată, dezbaterea continuă în sălile parlamentare cu scopul de a asigura un text coerent, clar și aplicabil în practică, în vigilența față de eventualele impacturi normative asupra funcționarilor publici și asupra proceselor decizionale.
