Scurtătură spre Marte descoperită din greșeală de un cercetător poate transforma un scenariu SF în realitate
Un cercetător brazilian susține că a identificat o metodă care ar putea scurta semnificativ călătoriile între Pământ și Marte, potrivit relatărilor din Live Science. El a analizat datele privind traiectoriile asteroidelor și a ajuns la concluzia că un drum dus-întors între cele două planete ar putea fi realizat în câteva luni, în vreme ce în prezent o asemenea expediție durează între șapte și zece luni până la destinație, iar recuperarea ferestrelor de întoarcere poate prelungi totalul până la aproape trei ani. „Poate că acest lucru va schimba ideea că avem nevoie de mai mult de doi ani pentru a merge pe Marte și a ne întoarce”, a declarat pentru Live Science autorul studiului, Marcelo de Oliveira Souza, cercetător la Universitatea de Stat din Rio de Janeiro.
Souza spune că ideea a apărut în 2015, în timpul cercetărilor sale despre asteroidii din vecinătatea Pământului. Un obiect spațial denumit 2001 CA21 i-a captat atenția prin traiectoria sa neobișnuită, sugerând posibile rute „ultra- scurte” între cele două planete. „A fost o surpriză pentru mine — nu căutam această posibilitate”, a precizat cercetătorul. Analizele sale arată că, într-o configurație precisă a pozițiilor planetelor, ar fi geometric posibilă o călătorie foarte rapidă, în aproximativ 34 de zile, de la Pământ la Marte. Însă provocările majore rămân tehnice: o asemenea traiectorie ar necesita o viteză la plecare de aproximativ 32,5 kilometri pe secundă, ceea ce depășește cu mult capacitățile rachetelor actuale; în plus, nava ar ajunge pe Marte cu aproximativ 108.000 de kilometri pe oră, un ritm atât de rapid încât sistemele de aterizare moderne nu l-ar putea gestiona în siguranță.
Conform calculelor, în ferestrele viitoare 2027, 2029 și 2031 o astfel de misiune ar putea deveni posibilă doar în circa cinci ani, iar în acele perioade o expediție dus-întors ar putea fi încheiată în aproximativ 153 de zile. Într-un scenariu detaliat, o misiune lansată de pe Pământ pe 20 aprilie 2031, cu o viteză de plecare de aproximativ 27 de kilometri pe secundă, ar ajunge pe Marte la circa 33 de zile mai târziu, pe 23 mai, după un zbor de 33 de zile. Apoi, echipajul ar petrece aproximativ 30 de zile pe suprafața marțiană înainte de a decola pe 22 iunie și de a reveni pe Pământ până la 20 septembrie, durata totală a fazei de întoarcere fiind aproximativ 90 de zile. Un alt aspect luat în calcul de Souza este o variantă cu consum energetic mai scăzut în aceeași fereastră, care ar necesita o lansare la aproximativ 16,5 kilometri pe secundă, dar ar implica o misiune cu durata totală de aproximativ 226 de zile.
Totuși, autorul subliniază că această metodă rămâne în stadiu teoretic și nu a fost demonstrată practic; validarea ei depinde în mare măsură de progrese viitoare în tehnologie și inovații care să permită manevre complexe în spațiu și soluții sigure pentru aterizările pe Marte la viteze înalte. Până în prezent, scenariile propuse apar mai mult ca exerciții de analiză și ca estimări teoretice asupra limitelor fizice și energetice ale misiunilor spațiale, dar pot alimenta discuțiile despre cât de repede ar putea evolua capacitatea noastră de a călători între planeta noastră și planeta roșie.
