Anual, pe 21 mai, creștinii ortodocși din România și din întreaga lume sărbătoresc ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena, două dintre cele mai importante figuri din istoria creștinismului. Această sărbătoare este marcată prin slujbe religioase, tradiții populare și numeroase obiceiuri transmise din generație în generație.
Constantin cel Mare, cunoscut pentru rolul său crucial în răspândirea creștinismului, a fost primul împărat roman care a recunoscut oficial religia creștină, punând capăt persecuțiilor împotriva creștinilor prin Edictul de la Milano din anul 313. De asemenea, el a convocat primul Sinod Ecumenic de la Niceea în anul 325, stabilind bazele dogmatice ale credinței creștine.
Mama sa, Elena, este recunoscută pentru eforturile sale de a descoperi relicvele sfinte ale creștinismului, printre care Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Ea este venerată ca o sfântă care a avut un impact profund asupra Bisericii și asupra consolidării creștinismului în Imperiul Roman.
În România, această zi este marcată de numeroase obiceiuri și tradiții. În biserici, se oficiază slujbe speciale în cinstea sfinților, iar credincioșii participă în număr mare pentru a primi binecuvântarea preoților.
Mulți români poartă numele Constantin și Elena sau derivate ale acestora, cum ar fi Costel, Costin, Ileana sau Lenuta. Cei care își serbează onomastica primesc urări de sănătate și fericire din partea familiei și prietenilor. Este o zi de bucurie și de comuniune, în care se organizează mese festive și reuniuni de familie.
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena rămâne una dintre cele mai importante zile din calendarul creștin ortodox, fiind un prilej de a rememora contribuțiile semnificative ale acestor sfinți la răspândirea și consolidarea creștinismului. Prin tradițiile și obiceiurile care se păstrează cu sfințenie, această zi continuă să fie un moment de reflecție spirituală și de celebrare a credinței pentru creștinii ortodocși din România și din întreaga lume.
