Rusia acuză România că a înscenat incidentele cu dronele doborâte: bucăți de polistiren în loc de resturi de drone rusești
Declarațiile reprezentanților Ambasadei Federației Ruse au fost inițial comunicate prin intermediul unui material publicat în ziua de miercuri, 12 august, de un ziar din Rusia, ulterior fiind preluate de o agenție de presă de stat. Materialul redactat de autoritățile ruse prezintă evenimentele legate de utilizarea dronelor într-o lumină care sugerează o potențială strategie prin care România ar încerca să justifice creșterea bugetului alocat apărării. Se susține că în cadrul unei discuții desfășurate la nivelul Ministerului Afacerilor Externe din România s-au arătat bucăți de material izolant, despre care reprezentanții ruși afirmă că ar fi prezentate ca indicii privind originea rusească a dronelor, fără a aduce însă alte rezultate sau dovezi care să confirme conexiunea cu Federația Rusă. Diplomatul român de pe acea reprezentanță ar fi afirmat în continuare că situațiile descrise reprezintă o “punere în scenă” în care Armata Română ar fi tras asupra unor obiective destinate antrenamentului, însă nu apare vreo dovadă în sprijinul acestei acuzații.
Potrivit aparițiilor oficiale, această versiune contravine direct comunicatului emis anterior de Ministerul Afacerilor Externe al României, după convocarea unui diplomat rus. În acel comunicat, autoritățile române au informat că fragmentele de dronă distrusă pe teritoriul românesc au fost expuse și analizate, iar concluziile Parchetului au confirmat în mod oficial faptul că respectivele componente provin din Federația Rusă. Momentul respectiv a fost însoțit de declarația că autoritatea română a stabilit cu claritate responsabilitatea Federației Ruse pentru incidentele produse în intervalul 24-26 iulie, iar ulterior un reprezentant al misiunii ruse a fost declarat “inacceptabil” și forțat să părăsească țara în termen de cinci zile, pe când ambasadorul României la Moscova a fost chemat pentru consultări la București.
Seria incidentelor a debutat la începutul săptămânii analizate, în ziua de 24 iulie. Sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat, la ora 09:39, o țintă aeriană la aproximativ 20 de kilometri est de orașul Sulina. Aeronava fără pilot a intrat în spațiul aerian românesc pe ruta Sulina-Brăila-Fetești-Buzău, iar la 11:02 un F-16 românesc a lansat o rachetă, doborând obiectivul asupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina, în județul Buzău. A doua zi, 25 iulie, radarul militar a detectat o nouă intrare neautorizată în spațiul aerian național, în zona de frontieră cu Ucraina. Interceptarea a fost asigurată de două aeronave F-16, iar drona a fost distrusă într-o zonă nelocuită din apropierea frontierei. Pe 26 iulie, la ora 10:13, un al treilea dispozitiv aerian a fost doborât de un alt aparat F-16 al Forțelor Aeriene Române, aflându-se la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina, în apele teritoriale ale țării. În primele ore ale zilei următoare, 27 iulie, o altă dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian românesc, menținând intensitatea monitorizării și reacțiilor în toată această perioadă.
În contextul acestor evoluții, autoritățile române au reiterat că observațiile și concluziile legate de proveniența materialelor și de responsabilitatea pentru incidente sunt rezultatul investigațiilor deschise și al comunicării oficiale, subliniind necesitatea unei clarități juridice și tehnice în raport cu comportamentul în spațiul aerian al țării. Între timp, discuțiile din circuitul diplomatic au continuat să provoace reacții internaționale, iar autoritățile competente au confirmat că există un cadru de lucru stabilit pentru a analiza în mod riguros fiecare eveniment în parte și pentru a asigura transparența informațiilor cu privire la originea tehnologiei utilizate, precum și la cine poartă responsabilitatea pentru incidentelor menționate. În aceeași manieră, s-a subliniat evidența necesității de a menține un dialog constructiv între părți, cu scopul de a detensiona eventualele tensiuni și de a preveni situații similare în viitor, prin măsuri credibile de securitate aeriană, cooperare tehnică și respect pentru reglementările internaționale în materie de spațiu aerian.
