România pe ultimul loc în Europa la educație: fonduri insuficiente pentru școli și salarii reduse pentru profesori
România se află în coada clasamentului Uniunii Europene în ceea ce privește alocarea banilor publici pentru învățământ, potrivit datelor publicate marți, 18 august, de o agenție statistică europeană. Tendința nu este izolată: numeroase rapoarte recente din conferințe europene plasază finanțarea educației românești în partea inferioară a tabelului, atât în ceea ce privește nivelul de finanțare, cât și în referințe la salarizarea cadrelor didactice.
În ansamblu, cheltuielile publice pentru educație, acoperind perioade de la grădiniță până la învățământul liceal, au înregistrat în Uniunea Europeană o pondere de 4,7% din produsul intern brut în anul 2023, o valoare neschimbată față de 2022, conform aceleiași surse. Însă România se situează mult sub această medie, ajungând să aloce doar 3% din PIB educației, ceea ce reprezintă cel mai scăzut procent în rândul statelor pentru care există date disponibile. Urmate de Grecia, cu 3,3% din PIB, și Malta, cu 3,4%, țările situate în partea de jos a clasamentului indică o realitate în care finanțarea educației din România este semnificativ sub media europeană.
La polul opus, nivelurile cele mai ridicate ale cheltuielilor publice pentru educație au fost înregistrate în Suedia, cu 6,8% din PIB, urmată de Finlanda (6,3%) și Belgia (6,2%), valori care depășesc în mod vizibil procentul alocat României. În timp ce media europeană a scăzut treptat, de la 5% din PIB în 2020 la 4,7% în 2023, România rămâne cu o pondere semnificativ mai mică față de varianta medie a continentului.
Analizând alocările pe componente, euro-statistica evidențiază o altă problematică structurală în cazul României: cea mai mare parte a fondurilor dedicate educației este canalizată spre cheltuieli curente, iar o parte mult menor de bani merge către investiții în infrastructură. În alte state europene, cum ar fi Grecia, Ungaria, Olanda, Slovacia, Polonia, Estonia sau Luxemburg, cheltuielile de capital—resurse rezervate construirii, renovării sau modernizării infrastructurii educaționale—au reprezentat cel puțin 10% din totalul cheltuielilor în 2023. În schimb, în România și Belgia, ponderea investițiilor de capital a rămas sub pragul de 5%.
Astfel, nu doar că România alocă cea mai mică pondere din PIB pentru educație între țările comunitare cu date disponibile, ci o parte semnificativă din sumele disponibile este direcționată spre funcționarea curentă a sistemului, iar investițiile reale în unități, laboratoare sau echipamente sunt limitate. În număr mare de țări din UE, majoritatea fondurilor destinate instituțiilor de învățământ merg totuși spre salarizarea cadrelor didactice, însă distribuția exactă variază semnificativ de la o țară la alta, cu proporții în care în unele state cheltuielile cu salariile reprezintă 40–50% din total, iar în altele, ca Estonia sau Malta, cota poate coborî spre aproximativ 37% sau sub acest prag, indicând prioritizarea altor componente din bugetul educației.
