România pe podiumul UE la timpul pierdut în drum spre serviciu
Un nou studiu realizat de o companie de management al talentelor scoate în evidență faptul că europenii petrec în medie 48 de minute zilnic în drum spre locul de muncă. În timp ce această cifră poate părea oarecum uniformă, realitatea la nivel continental ascunde diferențe semnificative între țări, iar în unele juriști timpul de navetă depășește ora, afectând în mod diferit rutinele profesionale. Belgia ocupă primul loc în clasament, cu o medie de 61 de minute dedicate deplasării zilnice către serviciu, iar acest impuls este alimentat în parte de numărul mare de lucrători care parcurg distanțe foarte mari. Conform cercetării, circa 13% dintre angajații belgieni sunt considerați “super-navetiști”, dedicând zilnic cel puțin două ore acestei activități, ceea mai mare proporție înregistrată în continent. În plus, aproximativ 14% dintre angajați parcurg zilnic mai mult de 120 de kilometri, ceea ce contribuie la timpul total petrecut pe drum.
Pe de altă parte, Suedia și Irlanda figurează în părțile superioare ale listei, cu aproximativ 57, respectiv 56 de minute de navetă zilnică. În contrast, Italia și Slovenia ocupă poziții inferioare, cu medii în jur de 35 de minute. În cazul României, studiul indică o medie de 53 de minute pentru naveta zilnică, o valoare identică cu cea a Olandei, însă experiența fiecărui angajat poate varia în mod considerabil. Dacă în Olanda distanțele parcurse sunt semnificative, infrastructura permite efectuarea acestor deplasări într-un interval similar de timp, în timp ce în România, timpul total este același, dar distanțele parcurse sunt mult mai scurte.
Este important de subliniat că acest lucru relevă impactul infrastructurii asupra modului în care timpul dedicat navetei este perceput ca fiind eficient sau consumator. Conform rezultatelor, traficul intens și aglomerația urbană reprezintă factori-cheie care contribuie la prelungirea timpului pe drum, chiar și atunci când distanțele parcurse nu sunt foarte mari. În Belgium, de exemplu, deși timpul mediu de navetă depășește pragul de aproximativ o oră, un procent semnificativ de angajați consideră că timpul petrecut în drum nu reprezintă un inutil consum de timp, indicând o atitudine diferită față de această perioadă de călătorie.
Dincolo de preferințele pentru lucrul de la distanță, care pot oferi o anumită flexibilitate, studiul sugerează că durata efectivă a navetei nu este singurul factor care influențează percepția asupra acestei activități zilnice. Varați în dialog cu realitatea românească, aceste date scot în evidență o problemă specifică: naveta poate avea însemnătate diferită în funcție de contextul urban, de fluiditatea transportului și de modul în care se organizează timpul de călătorie.
Astfel, reprezintă o imagine relevantă pentru România, deoarece relevă o dinamică distinctă față de țările în care oamenii se confruntă cu distanțe mult mai mari până la locul de muncă. Un angajat român poate avea o navetă care se apropie de o oră, dar în condiții de trafic intens sau în spații urbane aglomerate, ceea ce indică faptul că durata pe drum nu este singurul element care determină gradul de epuizare sau încărcare a zilei de lucru. În acest sens, studiul deschide perspective noi asupra modului în care companiile și autoritățile pot aborda optimizarea mobilității, oferind soluții care să reducă timpul pierdut pe drum prin infrastructură, managementul traficului și posibilități de flexibilizare a programelor de lucru.
