România înregistrează scădere spectaculoasă a deficitului bugetar, spune Adrian Negrescu
Datele publicate de autoritatea fiscală indică o îmbunătățire semnificativă în execuția bugetară, marcând un pas important în direcția consolidării bugetare. În primele șapte luni ale anului, exercițiul bugetar înregistrează un deficit de 2,34% din produsul intern brut, o reducere demonstrată față de 3,99% din PIB în aceeași perioadă a anului anterior. În termeni nominali, această scădere se traduce printr-un volum de 28,36 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o diminuare de aproximativ 37% comparativ cu intervalul similar din anul precedent. Analiștii apreciază că saltul pozitiv al deficitului poate constitui un semnal de început al efectelor măsurilor de echilibrare fiscală, iar comentariile experților sugerează necesitatea menținerii unei conduceri tehnice și profesioniste în viitorul executiv, pentru a evita instrumente politice care să submineze stabilitatea bugetară.
În ceea ce privește structura evoluției, veniturile la buget au crescut într-un ritm de 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%, indicând o direcție de reformă în care consolidarea nu se bazează exclusiv pe tăieri dure, ci și pe creșterea încasărilor la buget. Un semnal crucial este și reducerea costurilor cu personalul, care s-au situat cu aproximativ 4,06 miliarde de lei mai reduse decât în perioadele anterioare, ceea ce reflectă o temperare a cheltuielilor din sectorul administrației publice. Pe lângă acest lucru, volumul investițiilor a ajuns la 76,51 miliarde de lei, fiind cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în anul anterior. O parte semnificativă a acestei finanțări provine din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce reduce dependența de finanțări împrumutate pe termen scurt și, în consecință, presiunile asupra datoriei publice.
Un alt element important este gestionarea fluxurilor către mediul privat: rambursările de T.V.A. către companii au totalizat peste 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni, menținând lichiditatea actorilor economici și contribuind la stabilizarea mediului de afaceri în contextul unei încetiniri economice. Această situație este văzută ca o verigă esențială în echilibrul trecerii către un deficit mai redus, fără a compromite investițiile sau competitivitatea mediului antreprenorial.
De asemenea, disertația privind costul datoriei rămâne una dintre cele mai mari provocări ale finanțelor publice. Menținerea unui nivel redus al datoriei și gestionarea dobânzilor reprezintă o prioritate pe termen mediu, având în vedere că plățile aferente dobânzilor ocupă o partea semnificativă a bugetului, ceea ce poate influența capacitatea de a finanța proiectele de creștere economică.
În ansamblu, evoluția recentă sugerează că este posibil să se combine o politică fiscală responsabilă cu stimulente pentru creștere, menținând în același timp un sprijin constant pentru mediul de afaceri și pentru investiții. O provocare rămâne menținerea unui cadru stabil, în care măsurile de consolidare să nu restricționeze accesul la finanțare pentru investitori și companii, iar scăderea deficitului să se realizeze în acord cu o creștere sustenabilă a veniturilor. Acest balans reprezintă cheia pentru o perspectivă bugetară echilibrată pe termen lung, într-un context economic care necesită prudență, dar și determinație în implementarea reformelor structurale.
