România în topul țărilor unde tinerii întâmpină cea mai mare întârziere în momentul mutării de la părinți
Datele Eurostat indică faptul că în 2025 tinerii din Uniunea Europeană părăsesc locuința părinților la o vârstă medie de 26,3 ani, în ușoară creștere față de 26,2 ani înregistrat în 2024. De-a lungul ultimelor două decenii, vârsta medie a independenței a rămas în jurul a 26 de ani, începând din anul 2002, reflectând o stabilitate relativă a acestei grimă sociale. În unele state membre, tinerii părăsesc casa părinților după vârsta de 30 de ani, iar în această paletă de exemple se remarcă Croația, unde media este de 31,5 ani, urmată de Grecia și Slovacia, cu 30,9 ani, apoi Spania și Italia, cu 30,2 ani fiecare. Pe de altă parte, cele mai mici vârste medii pentru mutarea din casa părintească au fost înregistrate în Finlanda (21,4 ani), în Danemarca (21,8 ani) și în Estonia și Lituania (ambele 22,7 ani). În România, vârsta medie la care tinerii părăsesc locuința reprezintă 27,4 ani, o cifră apropiată de nivelul din Bulgaria (27,9 ani) și Ungaria (27,3 ani).
Rata ocupării forței de muncă în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani în Uniunea Europeană în 2025 a fost de 65,5%. Analizele arată o corelație între rapiditatea părăsirii locuinței părintești și nivelul de ocupare: în statele în care tinerii părăsesc mai devreme casa parentală, rata de ocupare tinde să fie mai ridicată decât media generală a UE. Însă în țări precum Grecia, Croația, Spania și Italia, unde plecarea de la domiciliu este mai tardivă, rata de ocupare a tinerilor rămâne sub media blocului comunitar. În România, procentul tinerilor ocupați în intervalul 20-29 de ani se ridică la aproximativ 52%.
Aceste remarci contextualizează evoluția tinerilor în piața muncii și în dinamicile locuirii în Europa, evidențiind variații notabile între state în funcție de factori economici, sociale și culturali. Pe măsură ce condițiile economice se schimbă, așteptările și opțiunile tinerilor privind locuirea și cariera pot înregistra noi modificări, influențate de mediul de angajare, costul vieții și politicile naționale de sprijin pentru tineri.
