România în alergare contracronometru: PNRR se închide pe 31 august iar 4.500 de proiecte nu sunt gata
Parlamentul a intrat într-o sesiune extraordinară, cu obiectivul clar de a avansa o serie de proiecte care să ajute România să atingă ținte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În zilele următoare, până la finalul săptămânii, membrii legislativului sunt provocați să voteze o agendă complexă, care include chestiuni precum reexaminarea unor reglementări, reglementări privind examenele naționale la liceu, Evaluarea Națională, precum și aspecte legate de reglementarea sectorului energetic, în special în zona hidrogenului. Un punct sensibil se referă la Legea salarizării, cu termen de adoptare până la sfârșitul lunii august, întrucât nefinalizarea acesteia ar putea afecta accesarea unei componente financiare de 770 milioane de euro din cadrul PNRR. De asemenea, guvernul actual, aflat într-o situație de tranziție, consideră finalizarea proiectelor din PNRR o prioritate zero, astfel încât data-limită de 31 august să nu reprezinte o capcană pentru derularea programelor finanțate.
România mai are la dispoziție doar o săptămână pentru a avansa cât mai mult din proiectele finanțate prin PNRR. De la începutul programului, în spațiul celor cinci ani, țara noastră a acumulat aproximativ 13 miliarde de euro din totalul de aproximativ 20,1 miliarde prevăzut, fiind nevoit să gestioneze reduceri ale partei împrumuturilor sau redistribuiri ale unor proiecte către fonduri de coeziune. În ceea ce privește progresele privind obiectivele, instituțiile românești au înregistrat până în prezent 139 de obiective îndeplinite, 241 de jaloane rămânând încă în evaluare, iar cinci dintre ele fiind suspendate sau considerate neîndeplinite. De asemenea, aproximativ 4.500 de investiții nu au primit încă recepția finală.
Înscris pe lista proiectelor cu perspective reale de finalizare în această perioadă sunt prioritățile din sectorul feroviar, sănătate, energie regenerabilă și utilități de apă-canal. În infrastructura feroviară, obiectivul vizează implementarea unor lucrări rapide, cu o acoperire de aproximativ 1.528 de kilometri, dar includ și intervenții majore pentru modernizarea traseelor Arad-Timișoara-Caransebeș și Cluj-Episcopia Bihor, în valoare totală de sute de milioane de euro. În domeniul materialului rulant, se preconizează recepția a 36 de locomotive electrice modernizate și a 64 de vagoane reabilitate. În ceea ce privește rețeaua rutieră, proiectele prioritare includ porțiunile Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani ale Autostrăzii A7, totalizând aproape 96 de kilometri.
Sectorul sănătății se află în etapa finală de pregătire a mai multor investiții: lucrări în cadrul Spitalului Agrippa Ionescu din Balotești, Spitalul Județean de Urgență Bistrița, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, precum și două pavilioane noi de politraumă în Craiova și Sibiu. Totodată, proiectele includ achiziția a 200 de ambulanțe noi de tip C, investiții în terapie intensivă neonatală și crearea de paturi pentru pacienții în stare critică. În domeniul educației, se urmărește finalizarea a 110 creșe modernizate și complet dotate pentru a susține mediul educațional timpurie.
Pentru sectorul energiei regenerabile, obiectivul este conectarea la rețea a unei noi capacități de 950 de megawați, provenind din surse eoliene și solare, contribuind la mixul energetic național și la stabilitatea sistemului energetic. În prezent, echipele de implementare analizează capacitățile de conectare a noilor capacități de producție, precum și aspectele logistice de susținere a creșterii aportului de energie curată în rețeaua națională.
În toate acestea, autoritățile urmăresc menținerea unui ritm accelerat de lucru, menținând în același timp standardele de calitate și respectarea normelor de transparență bugetară. Contextul actual impune o planificare atentă a resurselor, pentru a evita întârzieri în deschiderea finanțărilor și pentru a asigura transferuri eficiente către comunități, în spiritul obiectivelor de restructurare economico-socială accelerată. În final, rezultatele acestor demersuri vor depinde de coordonarea între autorități centrale și cele locale, precum și de capacitatea de a adapta ritmul proiectelor la cerințele și termenele impuse de pachetul financiar european.
