România deschide ușa meseriașilor străini; prima listă oficială cu 236 de ocupații deficitare în personal viewază piața muncii
Documentul pregătit și publicat într-un cadru de transparență decizională de către Departamentul de Muncă relevă o direcție secretă de recrutare la nivel național, menită să sprijine angajarea lucrătorilor din afara spațiului european și să ofere o imagine clară asupra locurilor de muncă pentru care oferta de forță de muncă nu mai poate să țină pasul cu cererea. Construcțiile, domeniul transporturilor, sectorul ospitalității și alimentația, industria și agricultura sunt acele sectoare în care angajatorii raportează dificultăți semnificative în recrutarea personalului, trecând în revistă o listă extinsă de ocupații deficitare. Lista actuală cuprinde o pană de 236 de ocupații, iar actualizările vor fi realizate semestrial sau ori de câte ori va fi necesar, în funcție de datele centralizate de autorități și de necesitățile semnalate la nivel național și județean.
În contextul în care o parte a forței de muncă din țară a migrat în țările dezvoltate din Occident, numărul anual de lucrători străini autorizați de către Guvern a crescut constant în ultimii ani, atingând cote însemnate. Chiar și așa, în numeroase domenii, angajatorii consideră că aportul muncitorilor veniți din afara Uniunii Europene este indispensabil pentru menținerea activității, iar cererea depășește adesea numărul de locuri aprobate. În această situație, factorii decizionali iau în calcul ridicarea accesului pe piața muncii pentru lucrătorii străini printr-un nou proiect de act normativ, care este supus consultării publice.
Proiectul în discuție intră în transparență decizională ca parte a unui cadru legislativ adoptat în primăvară pentru facilitarea ocupării cetățenilor din state terțe prin înființarea unei platforme digitale dedicate, precum și prin stabilirea unei proceduri noi pentru autorizarea agențiilor de plasare a forței de muncă și pentru reglementarea ocupațiilor deficitare. Scopul este să răspundă deficienței acute de personal și, în același timp, să asigure protecția lucrătorilor români.
Conform documentului explicativ atașat proiectului, lista de ocupații urmărește să echilibreze interesele lucrătorilor din România și ale celor din statele membre ale Uniunii Europene, spațiului economic european și Confederației Elvețiene, înainte de deschiderea oportunităților de angajare pentru cetățeni din state terțe. Documentul mai precizează că această listă nu va reprezenta o soluție definitivă, fiind actualizată la fiecare șase luni sau ori de câte ori situația pe piața muncii o impune, în funcție de dinamica deficitului de personal. În practică, acest lucru înseamnă că ocupațiile pot intra în listă sau pot ieși din listă în funcție de datele centralizate de autorități.
Pe baza unei analize ample a pieței muncii, autoritățile au identificat 236 de ocupații în care deficitul de personal este suficient de mare pentru a justifica facilitarea accesului lucrătorilor cetățeni din afara Uniunii Europene. Reprezentanții ministerului subliniază că procesul are ca obiectiv principal protejarea intereselor salariaților români, precum și ale celor din spațiul european, european economic, respectiv elvețian, înainte de deschiderea oportunităților pentru muncitori din afara acestui spațiu. În același timp, se evidențiază faptul că lista va suferi actualizări periodice, în funcție de evoluția nevoilor pieței muncii, astfel încât să reflecte realitatea economică în mod dinamic. Acest cadru stabilește un mecanism de adaptare a cererii de forță de muncă la nevoile reale ale economiei, în timp ce urmărește să ofere un nivel de securitate pentru lucrători și pentru mediul de afaceri. În ansamblu, scopul este de a facilita accesul legal al lucrătorilor străini atunci când există un deficit confirmat, fără a neglija importanța menținerii echilibrului pe piața muncii naționale.
