România campioană în UE la scumpirea energiei electrice cu facturi de 60 la sută mai mari
Datele Eurostat indică faptul că România înregistrează cele mai semnificative scumpiri ale energiei raportate la puterea de cumpărare în Uniunea Europeană, o temă pe care FANATIK a analizat-o împreună cu un specialist în energie pentru a identifica factorii care au dus la facturi cu aproape 60% mai mari. În acest context, discuțiile au evidențiat impactul pe care îl are evoluția prețurilor la electricitate asupra gospodăriilor românești, în condițiile în care consumul de energie reprezintă o parte sensibilă din bugetul familiei.
Conform datelor centralizate în raportul de la Eurostat, în a doua jumătate a anului 2025 prețurile medii la energia electrică pentru gospodării în Uniunea Europeană au rămas în general stabile, înregistrând o ușoară creștere la 28,96 euro pentru 100 kWh, față de 28,79 euro în prima jumătate a anului. Potrivit experților, această accelerare a prețurilor a fost influențată în principal de creșterea impozitelor și a taxelor, în timp ce piețele au rămas relativ sensibile la fluctuațiile de pe bursă, dar și la mixul energetic utilizat de fiecare stat membru.
În ceea ce privește România, studiul arată o creștere bruscă a costului energiei pentru gospodării în a doua jumătate a anului 2025, cu un avans de 58,6% față de aceeași perioadă din 2024. Pentru comparație, alte țări din regiune au înregistrat creșteri mai modeste, iar unele state UE au raportat chiar scăderi ale prețurilor. Astfel, Austria a înregistrat o creștere de aproximativ 34,3%, în timp ce Cipru, Franța și Danemarca au consemnat reduceri, de -14,7%, -12,5% și, respectiv, -11,9%.
Diferențele nu se opresc la delta dintre state, întrucât analiza Eurostat relevă variații semnificative în funcție de puterea de cumpărare: pentru consumatorii casnici, prețul energiei electrice a fost cel mai ridicat în România, la aproximativ 49,52 euro pentru 100 kWh, urmat de Cehia, cu 38,65 euro, și Polonia, cu 37,15 euro. La polul opus se află Malta, cu 14,09 euro, Ungaria, 15,10 euro, și Finlanda, 18,77 euro pentru aceeași unitate de măsură.
Pentru a înțelege dincolo de cifre contextul acestor evoluții, FANATIK a apelat la Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Potrivit lui, datele Eurostat reflectă realitatea pe teren și indică faptul că scumpirile semnificative nu sunt doar un rezultat al unei creșteri generale, ci țin de modul în care s-au implementat deciziile de reformă în sectorul energetic românesc. „Este vorba despre o creștere de până la 60% a prețurilor în medie în România, iar explicația se regăsește în trei componente esențiale: liberalizarea pieței, creșterea TVA-ului și scăderea puterii de cumpărare a românilor,” a explicat expertul.
El subliniază însă că nu liberalizarea în sine a fost cauza principală, ci modul în care această reformă a fost pregătită. „A fost o decizie adoptată prea rapid, fără o analiză detaliată a impactului asupra tuturor actorilor din piață și fără măsuri adecvate de protecție a consumatorilor casnici,” a mai spus Chisăliță. În această perspectivă, președintele AEI atrage atenția asupra necesității unei evaluări riguroase a fiecărui pas din politica energetică, pentru a evita repercusiuni similare în viitor și pentru a asigura stabilitatea facturilor, în special pentru gospodăriile cu bugete mai mici.
Mai mult, potrivit expertului, scăderea puterii de cumpărare a populației, combinată cu creșterile taxelor, a amplificat presiunea asupra buzunarelor românilor. În acest context, este esențială o analiză minuțioasă a modului în care evenimentele recente din sectorul energetic au fost planificate și comunicate publicului, precum și a impactului pe termen lung asupra competitivității economice a țării. Căutările autorităților și ale actorilor din piața de energie pentru stabilizarea prețurilor necesită măsuri coerente, transparență în reglementări și un cadru reglementator care să protejeze consumatorul, fără a afecta funcționarea eficientă a pieței.
În concluzie, datele Eurostat relevă o realitate complexă: în România, volatilitatea prețurilor la energie electrică este însoțită de o serie de factori fiscali și de pregătire a reformelor care au potențial să influențeze semnificativ bugetele gospodăriilor. Analizând aceste tendințe, specialiștii sugerează o perspectivă atentă asupra politicilor energetice, cu accent pe responsabilitatea publică, stabilitatea tarifară și adaptarea acțiunilor reglementare la capacitatea reală de plată a populației.
