ROMÂNIA ARE DOAR UN SINGUR ONG LICENȚIAT ÎN SERVICII PENTRU MINORII VICTIME ALE TRAFICANȚILOR DE PERSOANE

România este una din principalele surse pentru traficul de persoane din Europa, iar numărul victimelor este mult mai mare decât cifrele pe care reușesc să le strângă în fiecare an autoritățile, după cum arată reprezentanții ONG-urilor consultate de Europa Liberă.

Unele dintre aceste victime, multe minore, sunt parțial salvate și apoi ajung din nou într-un mediu abuziv din cauza lipsei unor măsuri de protecție.

România are o singură organizație neguvernamentală și o singură direcție județeană specializată care pot oferi protecție victimelor la standarde care sporesc șansele prevenirii unui eventual nou abuz.

„De ce sunt atât de puține, adică doar una [o singură organizație n.r.], și eu mă întreb. Chiar îmi doresc ca mai multe organizații să se licențieze și să putem forma o rețea să putem să ajutăm mai mulți copii”, spune pentru Europa Liberă fondatoarea Reaching Out Romania, Iana Matei, singurul ONG licențiat.

Standardele pentru serviciile acordate minorilor victime ale traficului de persoane presupun asigurarea unui spațiu pentru minor (cameră proprie) și a hranei și a școlarizării, dar și mai multe măsuri de protecție:

• gratii la geamuri,
• camere de luat vederi în interiorul și exteriorul centrului,
• un buton de panică prin care poate fi contactată firma de pază în cazul în care traficantul se întoarce după victimă.

Centrele de stat și ONG-urile care îndeplinesc aceste standarde primesc licențierea.

Din 2021 și până în prezent o singură organizație – Reaching Out România, anunță că a primit licențierea pentru serviciile acordate minorilor victime ale traficului de persoane.

Într-un răspuns trimis Europei Libere, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), cea care oferă licențierea, arată că pe lângă singurul ONG mai există și o singură DGASPC (Direcţie Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului) care este licențiată.

În același răspuns, ANPDCA susține că licențierea e dată pentru 5 ani, iar explicația pentru un număr atât de mic de astfel de servicii trebuie căutată la autoritățile locale.

„Identificarea nevoilor și stabilirea serviciilor se află în sarcina exclusivă a autorităților locale care au obligația să colaboreze cu organizațiile și asociațiile acreditate ca furnizori de servicii sociale”, arată ANPDCA.

Numărul real al persoanelor traficate nu e cunoscut

Pentru anul 2021, Autoritatea Națională Împotriva Traficului de Persoane a publicat un raport prin care au fost identificate 505 victime ale traficului de persoane, intern sau extern.

În 2022, datele Agenției pentru perioada ianuarie – iunie (primele șase luni) înregistrează doar 181 de victime.

Europa Liberă a relatat despre câteva astfel de cazuri. Unul dintre ele este al unei tinere care a ajuns în 2021 într-un bordel din Germania, după două luni de relație cu un bărbat care s-a dovedit a fi proxenet.

Metoda prin care cad victime mai ales minorele este cunoscută sub numele de „Loverboy” – fetele sunt ademenite în relații de iubire, care se dovedesc până la urmă înșelăciuni.

Iana Matei spune că pentru protejarea în continuare a victimelor după ce sunt salvate sau scapă este nevoie de finanțări pe care autoritățile din România nu le alocă.

„Aspectul financiar este cel mai important. Nu este ușor să faci strângere de fonduri pentru un centru rezidențial. Anual e nevoie de 150.000 de euro pentru un centru rezidențial, bani în care sunt și resursele de care ai nevoie, dar și salariile minime pe economie cu care plătim angajații”, completează Iana Matei.

Birocrația finanțărilor „de la stat”

Atingerea standardelor optime înseamnă investiții, iar potrivit Ianei Matei, ONG-urile se descurcă cum pot, pentru că Guvernul României nu alocă fonduri de proiecte sociale pentru traficul de persoane, cu toate că s-a angajat că va continua lupta pentru îmbunătățirea situației ca țară.

„Din ce am înțeles de la colegi de-ai mei care au aplicat pe alte fonduri de la Guvern, birocrația este atât de mare încât mai bine te lipsești. Sunt lucruri absurde care se cer și nu mă mir. Astea le-am văzut în cadrul procesului de licențiere. Deci cred că birocrația este un un motiv, dar și lipsa fondurilor din partea statului în ceea ce privește societatea civilă”, a mai spus Iana Matei.

„În ce privește centrele DGASPC [direcțiile pentru de asistenţă socială], acestea sunt finanțate de la Consiliul Local. Și dacă vorbești de centrul DGASPC din fiecare județ din România, numărul victimelor minore raportat din județul respectiv nu este suficient cât să justifice investiția”, a completat Iana Matei, care consideră că se pot găsi soluții precum înființarea unor centre regionale.

Aceasta susține că minorii victime ale traficului de persoane sunt de multe ori copii cu probleme psihice precum depresia, care au nevoie de tratament.

„Și aici avem o altă problemă, că sănătatea mintală nu este discutată și nu este prezentă în România. Pentru copiii e ca și cum am fi singura țară din lume care nu are copii cu probleme de sănătate mentală”, arată Iana Matei motivul pentru care minorii au nevoie de protecție specială.

Directoarea de la Reaching Out arată că măsurile pe care trebuie să le iei atunci când ai în grijă un minor victimă ale traficului de persoane sunt mai multe.

„În primul rând îi iei telefonul mobil și îl pui într-o pungă, iar minora are acces la telefonul centrului. Dacă este recrutată pe metoda ‘loverboy’, este clar că la o zi sau două după ce a intrat în centru, va vrea să îl sune pe iubit. Pentru fiecare caz stabilești un grad de risc în funcție de care iei măsurile necesare. Noi trimitem fetele la școală, dar la școală merg însoțite”, a spus Iana Matei.

Aceasta arată că dacă România nu îi va proteja pe acești copii acum, peste 4-5 ani, atunci când ei vor ajunge adulți, ei vor fi următoarele victime.

„E clar că traficantul le mută pe aceste minore în țările europene unde se fac mai mulți bani, cum e Germania și țările nordice, unde prostituția este legală. Acolo îi controlează dacă au plătit impozitele, dar nu știi cum au ajuns fetele acolo”, a mai spus Iana Matei.

Sursa: europa liberă.ro