Reactorul 2 de la Cernavodă se oprește joi; Radu Miruță califică măsurile drept un „câștig parțial”

În contextul provocărilor legate de nivelul apei din Dunăre, autoritățile au subliniat faptul că intervențiile aplicate pentru gestionarea situației au permis câștigarea unor zile în funcționarea centralei de la Cernavodă, un rezultat considerat pozitiv, deocamdată parțial. În cadrul unei evaluări, reprezentanți ai Ministerului Mediului au indicat că etapele propuse au contribu­t la amânarea închiderii unităței pentru o perioadă suplimentară de timp, iar apoi a fost comunicat faptul că planul inițial prevedea decuplarea centralei în cursul unei zile de joi sau vineri din săptămâna precedentă, dacă situația ar fi rămas neschimbată. Parte a acestui demers, afirmațiile prezentate în cadrul unor expertize tehnice ale administrației apelor au relevat faptul că măsurile în cadrul raportului tehnic au necesitat sprijin din partea altor instituții pentru a facilita implementarea recomandărilor, inclusiv pentru demersuri în vederea reducției riscurilor asociate unei deficiențe la nivelul structurilor, precum și pentru proceduri conectate cu lucrări de dragare și gestionare a materialelor rezultate din operațiile de desecare. În acest context, se subliniază faptul că rezultatul înregistrat a fost un câștig de câteva zile, iar autorii își exprimă speranța de a obține un interval mult mai lung, însă realizarea a fost văzută ca un progres important în cadrul planului stabilit de echipele tehnice.

La o zi după aceste declarații, autoritățile din cadrul Administrației Naționale Apele Române au anunțat că situația în fluviu a atins un nivel critic pentru centrala nucleară, ceea ce a condus la anunțul unei posibile opriri controlate a unității a doua în zilele următoare. Furnizorul de energie nucleară a comunicat faptul că există posibilitatea ca, în orele dimineții zilei de 13 august 2026, să se oprească în mod controlat Unitatea 2 a centralei de la Cernavodă. Deja, în urmă cu aproximativ două săptămâni, Unitatea 1 fusese oprită tot din cauza scăderii debitului în albia Dunării, iar dacă și Unității 2 i s-ar aplica o măsură similară, producția totală de energie electrică la nivel național ar suferi o scădere semnificativă, estimările indicând aproximativ o cincime din producția de energie a țării.

Contextul existent în infrastructura energetică națională subliniază importanța monitorizării continue a condițiilor de apă și a deciziilor strategice privind operarea unităților aflate în funcțiune, în condițiile unui flux de debit variabil al Dunării. Regimul de funcționare actual poate implica ajustări rapide pentru a evita riscuri majore pe termen scurt, cu impact asupra securității energetice și a alimentării cu electricitate a populației. În acest cadru, autoritățile și specialiștii evidențiază importanța colaborării interinstituționale și a luării unor decizii informate, bazate pe observații tehnice și pe evaluări de risc, în vreme ce comunitățile din zonele riverane rămân în așteptarea unor clarificări privind evoluția situației și implicațiile pe termen mediu. Această dinamică reflectă dificultățile întâmpinate în gestionarea resurselor de apă și a instalațiilor energetice susceptibile la fluctuații ale debitului fluviului, într-un context național de securitate energetică, cu repercusiuni asupra costurilor și planurilor de producție.