Președintele sesizează CCR privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și decontările arbitrare în exercitarea mandatului

Titlu: Președintele sesizează CCR privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, avertizând asupra decontărilor arbitrare în mandat

Președintele Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale a României o sesizare de neconstituționalitate referitoare la Legea prin care se aprobă Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 73/2018, destinată să completeze art. 1 din Ordonanța de Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Autoritatea supremă în stat contestă validitatea acestei legi în contextul modificărilor aduse cadrului juridic ce reglementează modul în care sunt administrate și remunerați activii deținute de stat, inclusiv companiile listate.

Potrivit textului supus controlului de constituționalitate, legea introduce un nou alineat la art. 39 din OUG nr. 109/2011. În esență, prevederea prevede că, în cazul întreprinderilor publice ale căror acțiuni sunt admitte la tranzacționare, cheltuielile aferente reprezentării, transportului, diurnei și cazării administratorilor și directorilor (în sistemul unitar) sau membrilor Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului (în sistemul dualist), efectuate în scopul exercitării mandatelor, nu vor mai fi încadrate ca beneficii sau avantaje în sensul textelor respective din ordonanța principală.

Sesizarea evidențiază că, prin această mutare, se reglează plafonul referitor la faptul că aceste cheltuieli ar urma să fie limitate la două indemnizații brute lunare pe an. Însă amendamentul introdus, susține instituția prezidențială, operează ca un alineat distinct ce deschide calea unor cheltuieli nelimitate, ce ar putea fi realizate în mod arbitrar în cadrul companiilor deținute de stat, în special în întreprinderile publice ale căror acțiuni sunt admitte la tranzacționare, acestea fiind circumscrise ideii de „exercitare a mandatelor”.

Analiza sesizării accentuează că, deși formal aceste sume nu mai poartă eticheta de „beneficii”, în realitate ele pot reprezenta avantaje materiale care, prin eliminarea plafonului, pot fi utilizate pentru a ocoli limitele de remunerare stabilite prin contractul de mandat. Această „liberalizare” a cheltuielilor în cadrul întreprinderilor publice listate, entități ce gestionează active strategice ale statului, ar expune cheltuirea fondurilor publice riscurilor asociate cu politicile de guvernanță corporativă.

Prin mesajul adresat CCR, șeful statului subliniază preocupările legate de impactul acestei modificări asupra disciplinei financiare și a responsabilității în gestionarea banului public, în contextul unei piețe în care activitatea companiilor de stat poate avea implicații majore asupra economiei naționale. Reîntoarcerea asupra constituționalității acestei legi reflectă dinamica actuală a dezbaterilor privind echilibrul dintre flexibilitatea administrativă în guvernanța corporațiilor publice și rigorile de legalitate, transparență și responsabilitate financiară, esențiale într-un cadru de stat de drept.