Prelungita derulare online are un cost: de ce te simți rău după ore întregi pe internet
Un studiu realizat în Germania și publicat într-o revistă de profil examinează legătura dintre folosirea intensă a internetului și starea de bine a adulților. Cercetătorii au analizat un eşantion de aproximativ 900 de persoane, observând că utilizarea excesivă a mediilor online este asociată cu niveluri mai ridicate de stres, o dispoziție mai proastă și o tendință sporită de a neglija alte aspecte importante ale vieții cotidiene. Delimitarea acestui fenomen a fost făcută în termeni de utilizare problematică a internetului, definită ca folosire excesivă a aplicațiilor într-un mod ce provoacă suferință sau afectează funcționarea zilnică.
Autorii subliniază că stresul și starea mentală deficitară pot alimenta, la rândul lor, impulsul de a recurge la internet, creând un cerc vicios. În același timp, această utilizare problematică ar putea agrava simptomele negative deja prezente, existând posibilitatea ca mecanismele să se amplifice reciproc. Totodată, studiul indică faptul că cercetarea se află în stadiu încă exploratoriu, neclasificând în prezent această condiție ca tulburare distinctă, dar anticipând eventuale implicații semnificative asupra bunăstării.
O limitare semnificativă a anchetei este reprezentată de faptul că au fost incluși doar adulți, ceea ce lasă deschisă întrebarea dacă aceleași procese se manifestă și la copii sau adolescenți. În contextul rezultatelor, cercetătorii relevă că timpul îndelungat petrecut în fața ecranelor poate afecta starea de bine, mai ales atunci când activitatea online implică o sedentaritate prelungită, în condițiile în care mișcarea fizică rămâne un factor important pentru sănătatea fizică și mentală.
De asemenea, o dinamică specifică spațiului virtual contribuie la uzul prelungit al dispozitivelor: navigarea între mesaje, verificarea emailurilor și scrolling-ul pe rețelele sociale se întâmplă adesea simultan, iar schimbările continue ale atenției pot deveni obositoare. Pe lângă aspectele fizice, există și componente sociale: comportamentele online pot diferi de cele din interacțiunile directe, iar lipsa contactului față în față poate intensifica conflictele și stresul asociat.
În plus, prezența constantă a dreptului de a compara vieți filtrate și momente selectate pentru postări poate amplifica senzația insuficientei valori personale sau a unei diferențe negative în comparație cu ceilalți. Întreaga dinamică poate afecta relațiile interpersonale, aceste relații reprezentând un pilon esențial al sănătății și fericirii, întrucât interacțiunile directe contribuie în mod special la consolidarea legăturilor sociale.
Un aspect relevant al discuției este tendința ca obiceiul să devină automată. Specialiștii în psihologie subliniază că anumite răspunsuri pot funcționa ca niște obiceiuri, iar reacțiile rapide la stimuli online pot genera o observație a comportamentelor într-un ritm care poate părea greu de întrerupt. În absenta unei concluzii definitive, este esențial să se acorde atenție modului în care utilizarea internetului influențează viața de zi cu zi, atât la nivel personal, cât și în dinamica cu ceilalți.
Studiul își păstrează valoarea prin concesia răspunderii etice, fiind clar că identificarea unei tendințe nu implică, în mod automat, o afirmație de vinovăție sau de cauzalitate. În contextul general al cercetărilor despre sănătatea mintală, aceste observații contribuie la înțelegerea modului în care schimbările de comportament online pot afecta starea de bine, relațiile și capacitatea de concentrare, deschizând potențial pentru abordări integratoare care să sprijine echilibrul între activitățile digitale și viața reală. Pe măsură ce analiza avansează, se continuă evaluarea impactului aplicat al utilizării personale a internetului asupra stării emoționale și a funcționării zilnice, cu scopul de a defini strategii de upstream în promovarea unui stil de viață echilibrat, în care tehnologia să servească bunăstarea, nu să o compromită.
