PNL și PSD își dispută gestionarea sistemului de Sănătate
Doi deputați din fostele partide ale Coaliției, Raluca Turcan din PNL și Alexandru Rogobete din PSD, au intrat într-un tir de afirmații privind lipsa investițiilor în infrastructura spitalicească, chiar și după încheierea perioadei de implementare a planului național de redresare și reziliență. În centrul disputelor se află raportul dintre promisiunile referitoare la cele 19 corpuri noi de spitale prevăzute să intre în funcțiune prin PNRR și realitatea construirii a doar jumătate dintre acestea, adică opt clădiri finalizate până în prezent. Rogobete, fost ministru al Sănătății, i-a reproșat Ralucăi Turcan că, în județul pe care îl reprezintă, eforturile finanțate prin PNRR nu au decurs conform planului. El a subliniat sub forma unei postări pe rețelele sociale că exista o discrepanță semnificativă între costul estimat al unui spital și realitatea, sugerând o creștere abruptă a prețului pe metru pătrat.
Răspunsul deputatei Turcan a fost vehement, iar ea a lansat atacuri atât la adresa lui Rogobete, cât și a altor reprezentanți social-democrați, exprimând ideea că Ministerul Sănătății ar trebui să rămână sub o anumită administrație. Ea a indicat necesitatea instituirii unei condiționalități pentru orice formulă de guvernare, pretinzând ca președinții PSD și interlocutorii să nu ajungă la conducerea ministerului în lipsa unor soluții concrete pentru pierderi de fonduri, estimând că ar exista implicații în valoare de peste un miliard de euro pentru infrastructura sanitară din România.
Pe fondul tensionării discuțiilor, Turcan a vorbit și despre proiectele de investiții în Sănătate la nivelul județului său, afirmând că unele dintre cele mai avansate inițiative ar fi fost afectate de blocaje ostile din partea PSD. Ea a amintit un acord din 2020 pentru realizarea unui nou Spital Județean Sibiu, proiect aflat în lista de finanțare prin PNRR, caracterizându-l drept unul dintre cele mai avansate din țară. Potrivit afirmațiilor sale, odată cu intrarea PSD la guvernare, proiectul a suferit modificări frecvente ale ghidurilor de finanțare, iar regulile au fost schimbate în timpul jocului, ceea ce ar fi condus la blocarea dezvoltării spitalului din Sibiu.
La rândul său, Ilie Bolojan, în calitate de premier interimar, a declarat că, după finalizarea PNRR, multe proiecte din domeniul Sănătății nu au ajuns la bun sfârșit, o parte din finanțări fiind relocată, iar altele însemnând un cost pe care România l-a suportat în contul altor priorități. În opinia sa, finalul actual al programului PNRR impune o reflecție asupra lecțiilor învățate, nu doar în sănătate, ci în ansamblu, arătând că alocările inițiale pentru Sănătate erau semnificativ mai mari, dar ulterior redistribuite către alte domenii, ceea ce a afectat implementarea proiectelor.
În contextul discuțiilor politice, declarațiile au fost făcute cu referire la evoluția programului, în timp ce oficialii guvernamentali au subliniat că, deși finanțările totale pentru Sănătate din PNRR au fost reduse, această ajustare nu înseamnă pierderi irevocabile, ci o realocare a fondurilor pentru a asigura coerența cu alte priorități ale țării. Discuția rămâne în centrul atenției publice, întrucât se analizează dacă mersul lucrărilor în Spitalul Județean Sibiu și alte proiecte prezentate ca fiind prioritare vor prinde un nou impuls în cadrul eventualelor resorturi administrative sau politice de după alegeri. În timp ce oportunitățile de finanțare și condiționalitățile aferente se vor asigura în continuare, opinia publică așteaptă clarificări despre modul în care fondurile alocate pentru sănătate vor fi direcționate pentru a îmbunătăți infrastructura spitalicească și pentru a facilita accesul cetățenilor la servicii medicale moderne și eficiente.
