Părinții refuză vitamina K la naștere iar riscul de hemoragie cerebrală crește triplu
Cercetări recente atrag atenția asupra unei tendințe crescânde a părinților de a respinge administrarea rutinieră a vitaminei K la nou-născuți, ceea ce poate genera consecințe grave în primele săptămâni de viață. Unul dintre cele mai ample studii efectuate până în prezent, derulat pe peste două milioane de nou-născuți din Suedia, arată că bebelușii care nu primesc injecția de vitamina K imediat după naștere se confruntă cu un risc mult mai mare de sângerări serioase, inclusiv hemoragii cerebrale fatale, risc ce se situează în jurul triplicării comparativ cu cei care beneficiază de tratamentul standard. De peste jumătate de secol, injecția de vitamina K a reprezentat o măsură de prevenire a hemoragiilor severe și a complicațiilor fatale la nou-născuți în maternitățile din țările dezvoltate, însă în ultimele ani s-a observat o creștere a discuțiilor contra acestui mijloc medical pe platformele sociale, multora aducând în discuție siguranța și eficacitatea sa, în lipsa unei expertize medicale directe. Refuzurile se înmulțesc, iar efectele asupra practicilor medicale se văd în statistici.
Fenomenul de dezinformare privind intervențiile din timpul nașterii îi determină pe unii părinți din diverse țări, inclusiv din România, să opteze pentru non-receparea injecției, iar specialiștii în sănătate observă aceste alegeri în cifre. Pentru a evalua amploarea acestei tendințe la nivel global, cercetători au analizat registrele medicale ale tuturor nașterilor din Suedia între 2003 și 2021, adică peste două milioane de nașteri. Rezultatele, publicate în prestigioasa publicație JAMA Pediatrics, relevă faptul că, în țara unde încrederea în autoritățile sanitare este ridicată și acoperirea vaccinală este foarte înaltă, procentul celor care nu primesc vitamina K este în creștere, deși majoritatea părinților continuă să accepte injecția. Mai precis, proporția bebelușilor care nu au primit doza necesară a scăzut în anii 2006, când era 0,66%, până în 2021, când a atins aproximativ 1,50%. Cercetătorii subliniază că această evoluție este parte a unui fenomen global.
Analiza indică faptul că ezitarea față de tratamentul cu vitamina K pare să fie legată de amplificarea discuțiilor despre imunizare, influențate de campanii de informare insuficient sau de afirmații neconfirmate în spațiul online. Deși vitamina K nu este un vaccin, această formă de ingrijire preventivă a nordului medical a devenit ținta unor discursuri demersate în același registru al dezinformării care contestă măsurile preventive. Studii anterioare au evidențiat că familiile care optează pentru administrarea intravenoasă a vitaminei K au șanse mai mari de a accepta imunizările ulterioare ale copiilor, ceea ce evidențiază o legătură între atitudinile față de intervențiile la naștere și comportamentele de vaccinare în viitor.
Vitamina K joacă un rol esențial în formarea cheagurilor de sânge, iar absența acesteia poate îngreuna oprirea sângerărilor la nivelul organismului. Nou-născuții se nasc cu rezerve reduse de vitamina K, iar transferul de la mamă în timpul sarcinii este limitat, deoarece laptele matern conține o cantitate scăzută de această vitamina. În plus, flora intestinală a nou-născuților este încă în dezvoltare, ceea ce contribuie la necesitatea suplimentării rapide pentru a preveni complicațiile hemoragice. În contextul actual, decizia privind administrarea vitaminei K rămâne o alegere clinică importantă, susținută de datele științifice și de recomandările medicale, menținându-se în centrul unui dialog echilibrat între informațiile disponibile, libertatea de alegere a familiilor și responsabilitatea medicală de a proteja viața celor mici.
