URMĂREȘTE-NE

EVENIMENTE

“OSTAȘII DE FOC”, LA CEAS ANIVERSAR. ZIUA POMPIERILOR, MARCATĂ LA CĂLĂRAȘI

Ziua Pompierilor și Ziua Informării Preventive au fost celebrate astăzi, 13 septembrie a.c., la Călărași. Astfel, toate subunitățile inspectoratului și-au redeschis porțile pentru vizitatori. Aceștia au avut ocazia să cunoască toate echipamentele, accesoriile și autospecialele pompierilor militari. “Ostașii de foc” au sărbătorit ziua lor împreună cu partenerii bulgari și cei din cadrul Consiliului Județean Călărași, alături de care au desfășurat proiectul transfrontalier intitulat “Managementul de Risc și Proțecția la Inundații în Regiunile Transfrontaliere Calărași – Polski Trambesh”, prin intermediul căruia în dotarea ISU Călărași au intrat noi echipamente. De asemenea, la manifestări au fost prezente și alte oficialități locale. Pompierii militari au executat diverse exerciții demonstrative în fața audienței cu cele mai noi achiziții, din care enumerăm: sistem de pompare de mare capacitate, automacara de 60 de tone și autospecială pirotehnică. Tot astăzi, au fost avansaţi în grad pompierii militari care s-au evidenţiat în activitate, obţinând rezultate deosebite și au fost premiaţi câştigătorii concursurilor sportive dedicate acestui eveniment. De asemenea, ostașii de foc au donat sânge pentru oamenii aflați în nevoie.

Inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Barbu Știrbei” al județului Călărași, colonel Adrian Păduraru, a declarat, pentru Canal SUD, că pompierii au împlinit 174 de ani.

“Astăzi, pe lângă ceea ce se întâmplă cu proiectul pe care îl avem cu Consiliul Județean, mai întâi este Ziua Pompierilor din România. Împlinim 174 de ani. Suntem destul de tineri și, pe această cale, dați-mi voie să urez pompierilor și familiilor acestora, care de fiecare dată îi așteaptă acasă sănătoși, la mulți ani familiilor acestora care de fiecare dată îi așteaptă acasă sănătoși. Astăzi suntem împreună cu colegii bulgari. Dacă ne solicită și au nevoie de noi, mergem și în Bulgaria să sprijinim, așa cum pot veni și dumnealor la noi. Îi asigurăm că vom fi întotdeauna alături de ei și că de fiecare dată se pot baza pe noi în misiunile pe care le avem. Astăzi, ne-am deschis porțile pentru cetățeni și mai ales pentru copii, care sunt cei mai încântați. Noi îi așteptăm în cadrul subunităților noastre. Colegii noștri sunt pregătiți cu tehnică de intervenție nouă pe care să le-o prezentăm, în toate subunitățile județului Călărași. Am beneficiat, prin sprijin, la nivel național, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Departamentul pentru Situații de Urgență, de achiziție de tehnică nouă, dar și la nivel județean, cu sprijinul Consiliului Județean, al Prefecturii Călărași. Tehnica o vom putea prezenta tuturor cetățenilor, mai ales micuților. Poate pe viitor unii dintre ei vor îmbrățișa cu drag această meserie extraordinar de frumoasă. Cu ocazia Zilei Informării Preventive, tot colectivul sărbătorește prin muncă. Noi mergem în județ și stăm de vorbă cu cetățenii noștri. Vine anotimpul rece și vrem să îi atenționăm pentru că dintotdeauna, cel puțin din luna noiembrie, până spre sfârșitul lunii martie, au avut probleme cu partea aceasta de incendii, din cauza coșurilor de fum, din cauza suprasolicitării instalației electrice și astfel vrem să facem o informare preventivă către cetățeni, pentru a fi un pic mai atenți și mai grijulii în sensul acesta”, a afirmat colonelul Adrian Păduraru.

Purtătorul de cuvânt al ISU Călărași, plutonier adjutant-șef, Ștefan Ovidiu Tătăranu, ne-a precizat că au trecut 174 de ani de la bătălia eroică din Dealul Spirii, care a avut loc în timpul Revoluției din anul 1848, acolo unde pompierii și-au vărsat sângele pentru apărarea patriei. Astăzi, a fost cinstită memoria eroilor căzuți la datorie.

“Astăzi marcăm Ziua Pompierilor din România, 174 de ani de la eroii bătăliei din Dealul Spirii, unde pompierii militari din Capitală încercau să înfrunte o armată foarte numeroasă, armata otomană. Acest lucru se întâmpla la 1848. Astăzi, comemorăm, cinstim memoria eroilor, comemorăm și pompierii, în general cei căzuți la datorie. Într-adevăr, elogiem și actele de bravură ale celor care s-au evidențiat în activitate. Tot astăzi, au avut loc și avansări în grad la sediul Inspectoratului, la Detașamentul Călărași, în subunitățile noastre. Astăzi s-a întâmplat să fie și marți, 13 și, conform unui proiect al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, sărbătorim Marți, 13-Preveniți ghinionul. Este vorba despre Ziua Informării Preventive. Noi o facem în fiecare zi, dar atunci când se întâmplă ca marți să fie 13, și s-a mai întâmplat să fie și ziua Pompierilor, am dat mare importanță acestei zile. Încercăm, pe cât posibil, să ajutăm lumea să înțeleagă pericolele la care se pot expune dacă nu adoptă un comportament corespunzător în mai multe situații, pentru că un om prevenit este pe jumătate salvat. Este mare lucru să știi să ai un comportament adecvat în anumite situații în care la un moment dat ai putea fi surprins. Marjăm foarte mult pe acest lucru și mergem în toate localitățile județului, atât prin cadrele inspecției de prevenire, cât și prin colegii mei de la subunitățile noastre. Distribuim ghiduri, pliante și discutăm cu oamenii. Încercăm, pe cât posibil, să aducem informația chiar și în locurile cele mai îndepărtate din județ. Pe parcursul a mai multor zile, dar și astăzi, pompierii donează sânge. Ne-am gândit că este un gest nobil, frumos. Aveam și informația că Centrul de Transfuzii Călărași are probleme deosebite și stocul este foarte mic, așa că am pus umărul, iar pompierii donează sânge chiar de ziua lor. Sperăm să ajungă acest sânge la oamenii care au atâta nevoie de el. În rest, avem activități obișnuite: Ziua Porților Deschise în toate subunitățile noastre, unde vin oamenii să vadă tehnica de luptă. Avem dispozitive, accesorii, echipamente și autospeciale, cele mai multe dintre ele fiind noi. Le spun colegilor mei, din tot sufletul, pentru că știu ce înseamnă această activitate, deoarece înainte de a fi purtător de cuvânt am fost și la stingere, știu cum sunt așteptați acasă de familie, la mulți ani, o zi minunată, multă putere de muncă și de azi înainte, a subliniat Ovidiu Tătăranu.

Președintele Consiliului Judeţean Călărași, Vasile Iliuță, le-a transmis pompierilor urări de bine: Pot să spun că sunt prezent de 10 ediții la pompierii județului Călărași și mă bucur că am ajuns și într-o funcție prin care pot să mă implic, la nivelul Consiliului Județean, în aceste proiecte. Împreună cu ei am stabilit ce nevoi au, în urmă cu 5 ani, și iată că, astăzi, exercițiile pe care ni le arată de Ziua Pompierilor sunt cu tehnica procurată de Consiliul Județean, prin fonduri europene. E o reușită în echipă. Le transmit la mulți ani și să aibă cât mai puține intervenții”.

Prefectul județului Călărași, Valentin Barbu, a precizat că apreciază calitatea umană a pompierilor călărășeni și a comandanților lor, dar și colaborarea dintre ISU și Consiliul Județean: “Le doresc mulți ani, să fie sănătoși, să ne salveze în continuare. Îi apreciem din toată inima. Sunt oameni pe care societatea română se bazează. Apreciez calitatea umană a pompierilor călărășeni, a comandanților lor. Știu că au intervenit și au susținut toate acțiunile județelor limitrofe și colaborarea este reciprocă, ceea ce e foarte important. Sunt o echipă, la nivel local, împreună cu jandarmeria și poliția. Salut această întreagă echipă a structurilor MAI și, așa cum vedeți, sunt alături de ei și colegii de la celelalte structuri. Apreciez colaborarea dintre ISU Călărași și Consiliul Județean, pentru că numai prin această colaborare au putut fi făcute aceste dotări importante și sunt convins că această colaborare va continua. La mulți ani, încă o dată, pompierilor călărășeni”. 

File de istorie

Au trecut 174 de ani de la actul eroic săvârşit de către pompierii militari din Bucureşti pentru apărarea Revoluţiei Române de la 1848 împotriva invaziei otomane. Intrarea trupelor otomane invadatoare în Bucureşti a prilejuit unităţilor militare româneşti, printre care şi Compania de Pompieri, să înscrie unul dintre momentele înălţătoare ale Revoluţiei Române, încleştarea din Dealu Spirii devenind un simbol al luptei poporului roman pentru libertate şi independenţă. Această crâncenă bătălie reprezintă prima afirmare patriotică a calităţilor morale şi de luptă a ostaşilor noştri, ca parte integrantă a tinerei armate române, moderne, constituită în urma păcii de la Adrianopole, din anul 1829.

Foișorul de foc, un simbol al pompierilor – Încrâncenata bătălie din Dealul Spirii

Iată succint, câteva dintre momentele fierbinţi ale teribilei încleştări, ce a avut loc la 13 septembrie 1848 în Dealu Spirii. La 12 septembrie, col. Radu Golescu, comandantul Regimentului 2 Infanterie şi şef al Garnizoanei Capitalei, primise ordin din partea Locotenenţei Domneşti să-şi deplaseze subunităţile la Cazarma din Dealu Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane turceşti, formată din aproximativ 6000 de oameni, sub comanda lui Kerim Paşa, care urma să preia cazarma din acea zonă. În aceeaşi zi, a avut loc ceremonialul solemn de înmânare a noilor drapele ale Regimentului 2 Infanterie, pentru a influenţa moralul ostaşilor.  Starea de spirit, devotamentul şi patriotismul îi anima şi pe ostaşii Companiei de Pompieri comandată de căpitanul Pavel Zăgănescu, care au vrut să meargă cu toţii, la cazarma din Dealu Spirii, convinşi fiind de iminenţa unui conflict armat cu otomanii. În ziua de 13 septembrie, în momentul ajungerii pompierilor, pe strada Spirii, zona era deja împânzită de trupele otomane. La apariţia pompierilor, soldaţii turci “le deschiseseră locul printre dânşii, despărţindu-se coloana lor între cele două laturi ale străzii”. Tensiunea acumulată în rândul ambelor tabere avea să se declanşeze brusc, când mai erau doar câţiva paşi până la poarta cazărmii, undeva, în flancul stâng al coloanei pompierilor. Atunci s-a produs o busculadă între aceştia şi soldaţii turci, care, până atunci, îi provocaseră tot timpul pe români. Glonţul, pornit din puşca slt. Dincă Bălşan, s-a “slobozit” parcă de la sine: împuşcătura a marcat dezlănţuirea luptei. O primă salvă a tunurilor otomane a făcut multe victime printre pompieri. Văzând aceasta, bravul căpitan Pavel Zăgănescu a strigat memorabilul său ordin: “Pe tunuri copii, că ne prăpădesc”. În frunte cu slt. Dincă Bălşan şi sergentul Petre Buzdugan, câţiva viteji au reuşit să captureze de la turci două piese de artilerie, producându-le acestora zeci de morţi şi răniţi. Dat fiind însă covârşitoarea superioritate numerică a inamicului, era evident că acţiunea cutezătoare a pompierilor n-avea sorţi de izbândă. Nevoiţi să se retragă, pompierii, alături de camarazii lor infanterişti, au continuat eroica lor rezistenţă împotriva oştirii otomane.

Bătălia din Dealu Spirii purtată împotriva trupelor contrarevoluţionare otomane a evidenţiat legătura strânsă între pompieri şi popor, hotărârea corpului de cadeţi şi a trupei de a respinge agresiunea străină.  Animaţi de dragostea de ţară, pompierii au dovedit, pe timpul încleştării: vitejie, curaj, măiestrie în rezolvarea oportună a situaţiilor de luptă, capacitate de luptă ridicată şi spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu inamicul.

Un participant la evenimentele vremii sintetiza rolul ofiţerilor pompieri astfel: “Pompierii, sub comanda unor ofiţeri ca Zăgănescu, Deivos şi Statrotescu deveniseră arma cea mai inteligentă a Poliţiei Capitalei”.

Apreciind sacrificiul eroilor din Dealu Spirii, unde au căzut aproape 100 de pompieri militari, primul Parlament al României acordă, în anul 1860, pensii de viaţă participanţilor la eroicul atac, precum şi nou instituita medalie “PRO VIRTUTE MILITARI”.

La rândul său, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, le-a adus omagiul posterităţii, prin acordarea la 13 septembrie 1863, a Drapelului de Luptă pompierilor militari din Bucureşti. În anul 1901, pe Dealul Spirii, a fost inaugurat Monumentul Eroilor Pompieri, eveniment ce a reunit în jurul său, pe ultimii 17 veterani ai istoricei bătălii.  În acel emoţionant moment, Preşedintele Consiliului de Miniştri, D.A. Sturza avea să spună: “sângele acestor credincioşi a ridicat neamul întreg şi vânjos, plin de încredere în sine şi în viitor! Nu se poate uita de poporul român că impulsiunea mişcării de redeşteptare din 1848, strigată prin fapta eroică din 13 septembrie, a reînviat şi s-a refondat simţământul despre datoriile noastre către patrie”.

Anul revoluţionar 1848 va consacra pentru totdeauna virtuţile patriotice şi jertfa de sine – de această dată pentru idealurile democraţiei şi independenţei – ale pompierilor militari. Nici nu se vindecaseră rănile sinistrului din martie 1847 când, la 13 septembrie 1848, sângele ostaşilor pompieri din Bucureşti şi al infanteriştilor, a înroşit cazarma din Dealul Spirii şi împrejurimile sale.

Toate sursele istorice, martorii oculari, contemporanii bătăliei, apreciază în unanimitate, că majoritatea jertfelor (din cei peste 100 de morţi şi tot atâţia răniţi) au fost date de pompieri, ei aflându-se în vâltoarea încleştării.

Un şir de evenimente istorice ulterioare a consacrat actul eroic al pompierilor militari. Veteranilor de la 1848 li s-a acordat prima decoraţie militară românească – „Pro Virtute Militari”, înfiinţată de marele domn al Unirii de la 1859,  Alexandru Ioan Cuza. Tot ca o recunoaştere a eroismului pompierilor, data de 13 septembrie 1863 a fost aleasă pentru înmânarea noilor drapele de luptă Oştirii Ţării. Batalionul de pompieri Bucureşti (înfiinţat încă din 1861) primind primul drapel de luptă chiar din mâna domnitorului.

Recunoaşterea faptului că 13 septembrie 1848 este unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor a fost unanimă şi împărtăşită de toţi istoricii, indiferent de epocile şi regimurile politice prin care a trecut ţara.

Drept urmare, ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorită din totdeauna ca fiind „ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA”, însă a fost legal oficializată după război, fiind prevăzută prin Legea 121 / 1996, privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, dar şi prin Hotărârea Guvernului 1490/2004, pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Niciodată capitolul din Istoria Naţională dedicat anului revoluţionar1848 nu a făcut abstracţie, indiferent de vremuri, de sângeroasa şi inegala confruntare dintre ostaşii Companiei de pompieri din Bucureşti şi o coloană a armatei otomane.

Atunci au căzut la datorie aproape jumătate din efectivele pompierilor, Dealul Spirii devenind, prin această tragică luptă de arme, un simbol al luptei şi iubirii de ţară.

Căpitan Pavel Zăgănescu – Eroul din Dealul Spirii

Eroul Bătăliei din 13 septembrie 1848, căpitanul Pavel Zăgănescu, s-a născut la Râmnicu Sărat, în anul 1815, într-o familie modestă. La vârsta de 15 ani îmbracă haina militară, ca junker în armata naţională, iar după absolvirea şcolii tânărul sublocotenent este repartizat la Regimentul 2 infanterie Bucureşti, unde trece succesiv prin toate gradele ierarhice militare.  În anul 1844, prin Decret domnesc, ia fiinţă prima „Roată” de pompieri din Bucureşti, unde ofiţerul, împreună cu alţi colegi, era încadrat la comanda unui pluton. Patru ani mai târziu, în anul 1848, Pavel Zăgănescu era numit la comanda pompierilor militari  bucureşteni. Devotat revoluţiei de la 1848, simpatizant al ideilor revoluţionare şi admirator al lui Nicolae Bălcescu, la 1 iulie 1848 ocupă cazarma de infanterie şi eliberează Guvernul provizoriu, arestând pe coloneii Odobescu şi Solomon, care încercaseră să înăbuşe revoluţia. Pentru curajul şi devotamentul său, a fost înaintat la gradul de locotenent, iar în august 1848 la cel de căpitan. Pus în gardă de I.C. Brătianu, prefectul Poliţiei Capitalei, că la 13 septembrie 1848 un corp de oaste otomană urma să ocupe Bucureştiul, căpitanul a decis ca împreună cu 150 de subordonaţi să ocupe cazarma de infanterie din Dealul Spirii şi să bareze coloana lui Kerim Paşa spre centrul capitalei. Profitând de deruta inamicului, îşi face loc până în faţa intrării în cazarmă, dinspre Izvor. Starea tensionată a trupelor produce declanşarea bătăliei, iar în crâncena încleştare au murit 200 dintre otomani, dar şi 80 de soldaţi pompieri şi 2 ofiţeri. Căpitanul Pavel Zăgănescu a fost urmărit de turci şi de regimul instaurat, a fost arestat şi întemniţat la Văcăreşti. Abia după un an şi jumătate, ministrul de justiţie Grigore Grădişteanu, care prezida Înalta Curte Criminală, a dat verdictul de nevinovăţie şi căpitanul a fost eliberat. În 1852, domnitorul Barbu Ştirbei a acceptat reînscrierea lui Pavel Zăgănescu la Roata de pompieri. Căpitanul a continuat a-şi servi ţara, fapt pentru care a fost înaintat la gradul de maior, apoi la cel de colonel, reuşind în scurt timp să facă Roata de pompieri din Bucureşti un adevărat corp de elită.  Din 1861 şi până în 1864 a fost inspector al graniţei Dunării, între 1868 şi 1870 prefect la Poliţiei Bucureşti, iar între anii 1870 şi 1874, deputat. Ca om politic, colonelul Pavel Zăgănescu avea deviza „Onoare şi libertate!”.  S-a stins din viaţă la 31 iulie 1897. În memoria acestui erou, Şcolii militare de Subofiţeri pompieri din Boldeşti i s-a conferit numele de „Căpitan Pavel Zăgănescu”. (După „Istoria pompierilor militari”, Bucureşti ediţia 1996)

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement

ACTUALITATE

La Top