OMS acuză companiile de alimente ultraprocesate de blocare a inițiativelor pentru o viață sănătoasă
Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății a afirmat că marile companii alimentare la nivel mondial își folosesc resursele și poziționările pentru a îngrădi implementarea unor măsuri esențiale de sănătate publică, contribuind în același timp la creșterea cheltuielilor pentru sisteme medicale și pentru costuri juridice, potrivit unei analize recente. Global, aproape un din zece oameni trăiesc cu exces ponderal, iar obiceiurile alimentare nepotrivite sunt considerate a fi printre principalii factori de risc pentru boli de inimă, diabet de tip 2 și diverse tipuri de cancer. Se constată totodată o creștere a consumului de produse ultraprocesate, care ajung să reprezinte o parte semnificativă din aportul alimentar în numeroase țări.
În fața acestui tablou, guvernele din multe regiuni au adoptat o serie de măsuri pentru a reduce aportul de alimente cu impact negativ asupra sănătății, precum etichetarea cu avertismente la vedere pe ambalaj, restricții de reclamă pentru produsele cu profil sănătos scăzut și impunerea unor taxe specifice acestor categorii de produse. Totuși, o investigație derulată în colaborare cu experți universitari, organizații non-profit și o alianță de corelatori media pe patru continente indică faptul că diferite companii au recurs la săvârșirea unor acțiuni legale împotriva autorităților, cu scopul de a submina sau amâna punerea în aplicare a politicilor menite să reducă consumul de alimente nesănătoase.
Potrivit cercetării, între 2010 și 2025, în Mexic, Columbia, Brazilia, Statele Unite ale Americii și Regatul Unit au fost depuse în instanță 235 de acțiuni privind reglementările asupra alimentelor ultraprocesate. Din total, aproximativ trei sferturi din cazuri s-au încheiat în favoarea autorităților sau au vizat în mod explicit obiectivele de politică publică. Chiar și cazurile resolve parțial sau nereușite au provocat întârzieri semnificative în adoptarea măsurilor destinate să protejeze sănătatea populației, consumatorii fiind afectați de lungimi îndelungate ale proceselor, alte autorități fiind ținute într-un cadru jurisdicțional complex și costisitor.
Datele sugerează, potrivit analizei, că obiectivul principal al litigiilor nu se limitează la câștigarea unei decizii favorabile, ci implică o încetinire a procesului legislativ, precum și dificultarea implementării de către alte țări a măsurilor similare. În ciuda încrederii în validitatea principiilor de protecție a sănătății publice, acest tip de frecvente litigii poate modela parcursul reformelor, împiedicând autoritățile să acționeze rapid în fața creșterii incidenței obezității și a impacturilor economice asociate.
Cadrul actual evidențiază necesitatea unei coordonări între politici de sănătate, reglementări comerciale și instrumente juridice pentru a răspunde eficient provocărilor generate de dietele nesănătoase, cu impact asupra speranței de viață și a performanțelor economice ale comunităților. În contextul în care alimentele ultraprocesate joacă un rol semnificativ în alimentația globală, adoptarea unor practici reglementatoare coerente și eficiente rămâne o prioritate pentru țările interesate să îmbunătățească starea de sănătate a populației, să gestioneze costurile asociate și să stimuleze alegeri alimentare mai echilibrate. O analiză atentă a acestor cazuri poate ghida reformele viitoare într-un cadru politic echilibrat, orientat spre protecția drepturilor consumatorilor și spre promovarea unor practici de producție și marketing responsabile.
