Noua lege a salarizării modifică regulile pentru bugetari: compensarea salarială extinsă și sporurile pentru proiecte europene se dublează
Un nou proiect legislativ marchează o redefinire semnificativă a mecanismelor de salarizare din administrație, introducând schimbări majore atât în modul de acordare a compensațiilor, cât și în acordarea sporurilor pentru proiectele finanțate din fonduri europene, precum și un plan de majorări etapizate pentru demnitari până în anul 2031. Documentul, ce urmează să devină operațional la începutul lunii decembrie 2026, prevede o creștere a impactului bugetar estimat, care ajunge la peste 12 miliarde de lei după negocieri cu reprezentanții noului cadru financiar european. În comparație cu forma anterioară, măsurile introduse extind considerabil atât drepturile beneficiarilor, cât și încadrarea noilor angajați în mecanismele de compensare.
Una dintre schimbările-cheie vizează menținerea și extinderea mecanismului denumit tradițional „diferență salarială tranzitorie”, creat pentru a contrabalansa eventualele scăderi ale veniturilor rezultate din noile grile. În varianta actualizată, această diferență poate fi acordată nu doar angajaților deja aflați în sistem, ci și personalului nou încadrat, iar plata sa va fi încorporată în salariul brut, devenind parte a bazei de calcul pentru celelalte drepturi salariale. Acest drept va fi calculat raportat la venitul din luna noiembrie a anului 2026 și poate rămâne în vechile condiții chiar și în situațiile de reîncadrare pe funcții similare. Prin această reformulare, fluxul salarial devine mai predictibil, iar posibilitatea păstrării compensării în cazul schimbărilor de funcții este menținută.
În domeniul sporurilor, proiectul introduce creșteri semnificative pentru personalul implicat în proiecte finanțate de Uniunea Europeană. Astfel, plafonul pentru sporul acordat aleșilor locali, precum primarilor, viceprimarilor și președinților consiliilor județene, se majorează de la 20% la 40% din salariul de bază, o măsură justificată prin complexitatea gestionării investițiilor europene. În același timp, se poate acorda un spor suplimentar de până la 15% pentru personalul din administrația publică locală, în condițiile stabilite de lege, adresându-se sarcinilor tehnologice și administrative specifice proiectelor multianuale.
Referitor la demnitari, schema generală de creșteri salariale este menținută, însă ritmul aplicării este adaptat în timp. În cazul președintelui țării, coeficientul salarial va crește treptat, până la limita maximă de 8 în anul 2031. În noul calendar, coeficientul ar urma să atingă 6,47 în 2027, 6,85 în 2028, 7,24 în 2029, 7,62 în 2030 și 8,000 în 2031. Sistemul de majorări în registrele echivalente se aplică în mod similar pentru Parlament, membrii Guvernului și aleșii locali. De asemenea, se menține ajustarea coeficientului pentru șeful Statului Major al Apărării, cu creșterea salariului brut de la un nivel existent la o valoare nouă de peste 22.000 de lei în următorii ani, indicând o creștere progresivă în concordanță cu traiectoria generală a salarizării bugetare.
În ansamblul său, proiectul aduce o reconfigurare a cadrului salarial pentru funcțiile publice, menținând principiile de echitate și de sustenabilitate bugetară, dar extinzând drepturi și facilitând adaptări flexibile în funcție de evoluția proiectelor finanțate European. Procesul de implementare se desfășoară în etape clare, cu impact fiscal monitorizat atent, pentru a preveni dezechilibre bugetare și pentru a asigura o tranziție previzibilă pentru angajați, demnitari și autoritățile locale.
În contextul general, aceste modificări urmăresc să consolideze capacitatea administrației de a gestiona proiecte complexe, finanțate din fonduri externe, fără a periclita disciplina financiar-bugetară. O atenție deosebită rămâne a fi acordată evaluării impactului pe diferite categorii de salariați, pentru a asigura corectitudine, transparență și sustenabilitate pe termen lung. Autorii inițiativei susțin că reformele propuse vor facilita atragerea și păstrarea resurselor umane calificate în sectorul public, asigurând în același timp un echilibru între nevoile instituțiilor și responsabilitățile financiare ale statului.
