Muzica ca terapie: efectele surprinzătoare asupra animalelor
Când o profesoară de imagine dintr-un organism media a ales să adopte o cățelușă metis de pitbull în trei ani, a remarcat în primă fază semne de anxietate. Animăluțul fusese descris de adăpost ca fiind timid, dar prietenos cu copiii, iar interacțiunea cu alte animale nu inspira încredere. Inițial, tratamentul medicamentos a fost încercat cu rezultate nesatisfăcătoare, provocând reacții adverse, ceea ce a determinat familia de îngrijitori să caute alternative pentru a reduce nivelul de stress al câinelui.
Una dintre soluțiile care s-a dovedit eficientă a fost surprinzător de simplă: muzica. Au fost testate diverse metode recomandate de specialiști, iar efectul a fost observat în cazul câinelui atunci când i se oferea muzică instrumentală sau compoziții clasice cu ritmuri mai line. Unsprezece oameni cu pregătire în dresaj recomandaseră seria de compoziții „Through a Dog’s Ear”, creată de un specialist în psihoacustică și de un neurolog veterinar. Aceștia au analizat cum sunetul poate influența comportamentul animalelor și au identificat schimbări notabile la cele expuse la bucăți muzicale lente, în special cele la pian. În urma studiilor, s-a constatat o reducere a comportamentelor asociate anxietății, cum ar fi mersul repetitiv, tremuratul sau gâfâitul, în cazul multor câini care au ascultat acest tip de muzică.
Pentru exemplarului respectiv, efectul a fost vizibil. Cu ajutorul urmăririi video, s-a observat că animăluțul care anterior lătra sau devenea agitat dacă rămânea singur, a ajuns să doarmă liniștit deasupra unor partituri de muzică clasică în surdină, în special piese romantice sau compoziții de autori clasici.
Conform cercetărilor efectuate la o universitate din Regatul Unit, concluziile au fost similare. Cercetătorii au comparat reacțiile animalelor la trei tipuri de stimuli: muzică clasică, conținut audio narativ și perioade de liniște. Rezultatele au arătat că muzica clasică poate exercita un efect calmant în situații de stres, cum ar fi vizitele la veterinar sau deplasările lungi. Cu toate acestea, nu orice muzică produce același impact. Specialiștii recomandă compoziții cu tempo lent, aproximativ 50–60 de bătăi pe minut sau mai mic, piese cu o structură simplă, cu puține sau fără elemente de percuție. Acest tip de sunet pare să contribuie la scăderea nivelului de cortizol, hormon asociat stresului, deși mecanismul exact prin care apare acest efect nu este pe deplin elucidat.
Cei implicați în cercetare menționează că explicația cea mai plauzibilă este că anumite tipuri de muzică au proprietăți relaxante ce pot influența starea de bine. Efectele sunetelor nu se limitează doar la patrupezi; cercetătorii au analizat, de asemenea, reacțiile altor animale la stimuli audio și au indicat perspective similare ale impactului calmant al muzicii. În cadrul acestor observații, muzica de cameră sau compozițiile lente par să contribuie la reducerea nivelurilor de stres, în concentrații variate în funcție de individ, dar rezultatele generale indică un rol important al sunetului în reglarea stării emoționale a animalelor de companie.
