Ministerul Energiei a plătit 900.000 lei pentru un manual vechi de șase ani mascat în proiect de cercetare nucleară
Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN) reprezintă principalul organism din România responsabil cu cercetarea, proiectarea și asistența tehnică în domeniul nuclear. Operaționează ca o regie strategică sub autoritatea Ministerului Energiei și are misiunea de a oferi suportul științific și tehnologic necesar pentru Programul Energetic Nuclear Național. În această sferă de activitate, RATEN a asigurat de-a lungul anilor direcții esențiale pentru dezvoltarea capabilităților tehnice ale țării, consolidând atât cadrele de cercetare, cât și infrastructura de testare și evaluare în domeniul nuclear.
În anul 2024, regia a beneficiat de finanțări în valoare de peste 140 de milioane de lei din partea Ministerului Energiei, destinate realizării unui set de proiecte de cercetare și dezvoltare prin care să se consolideze capacitatea națională în sectorul nuclear. Această alocare a fost justificată de necesitatea alinierii programelor de lucru la obiectivele strategice ale guvernului în domeniul energetic, cu accent pe creșterea suportului tehnic național și pe facilitarea cooperării internaționale în sectorul nuclear. Criticii instituționali și partenerii din industrie au urmărit cu atenție modul în care aceste fonduri sunt planificate, urmărite și raportate în cadrul reglementărilor în vigoare.
Un control efectuat de Curtea de Conturi a arătat existența unor aspecte controversate legate de utilizarea fondurilor publice în cadrul RATEN, indicând faptul că autoritatea finanțatoare a plătit sume semnificative pentru lucrări de cercetare și pentru rapoarte de activitate care, potrivit raportului, nu aduc o valoare științifică clară sau nu pot fi identificate ca având impact legitim asupra programelor naționale. Această sesiune de verificare a evidențelor financiare a generat îngrijorări cu privire la eficiența gestiunii fondurilor destinare cercetării în domeniul nuclear, subliniind necesitatea unor practici de auditare mai riguroase și a unei transparențe sporite în raportarea rezultatelor și a contribuțiilor acestor proiecte.
În cadrul relatărilor publice asociate investigației, apar acuzații privind posibile practici contabile menite să modifice aparent marja de profit a regiei, ceea ce ar fi avut ca efect potențial reducerea impozitelor plătite și a sumelor transferate către bugetul de stat. Aceste afirmații au fost prezentate în contextul unor evaluări despre modul în care regia gestionează fondurile primite, iar autoritățile au fost îndemnate să clarifice cadrul de raportare și să întărească controalele interne pentru a preveni orice vulnerabilitate în evidențele contabile.
Din punct de vedere financiar, în cadrul acelorași demersuri, Ministerul Energiei a efectuat, prin intermediul RATEN, plăți în valoare de 141,5 milioane de lei, finanțând două contracte semnate la finele anului 2023 și la începutul anului 2024. Aceste fonduri erau destinate acoperirii activităților de cercetare-dezvoltare în domeniul nuclear, cu scopul de a susține activități de evaluare, dezvoltare și implementare în cadrul programelor naționale de energie nucleară. Gestionarea acestor plăți s-a făcut pe baza unui program de lucrări de cercetare întocmit de RATEN și avizat de autoritatea de reglementare competentă, iar alocarea lor a prefigurat o listă de obiective menite să aducă contribuții concrete în domeniu.
În specific, au fost identificate 367 de lucrări de cercetare, cu o valoare estimată inițială de aproximativ 160 de milioane de lei, perioadele de derulare fiind concepute să integreze activități în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, în administrarea RATEN. Scopul declarat era dezvoltarea suportului tehnic național pentru sectorul energetic nuclear și facilitarea cooperării internaționale în această arie strategică. În continuare, contextul instituțional relevă că statul român, prin Ministerul Energiei, finanțează activități de cercetare în domeniul nuclear în cadrul RATEN, iar regia operează în cadrul unui program de lucrări și teme bine definite, cu alocări bugetare acordate în funcție de prioritățile identificate la nivel național.
Întregul cadru indică o structură instituțională în care finanțarea cercetării în domeniul nuclear este orientată de un nivel clar de planificare și de responsabilitate: regia dezvoltă un program de activități, iar statul, prin Ministerul Energiei, alocă fonduri în funcție de priorități strategice. Dincolo de implicațiile bugetare și de audit, subiectul rămâne unul de interes public major pentru securitatea energetică a țării, pentru transferul de cunoștințe în interiorul țării și pentru colaborările internaționale care pot sprijini modernizarea infrastructurii naționale în domeniul energetic nuclear. În final, situația scoate la iveală nevoia de transparență sporită în raportarea rezultatelor și a impactului programelor finanțate public, pentru ca obiectivele de securitate energetică să fie atinse în mod sustenabil, cu valori științifice clare și măsurabile, în acord cu standardele de integritate financiară și cu cadrul normativ în vigoare.
