Marea Britanie pe urma României în creșterea dobânzilor și scăderea lirei sterline în contextul crizei politice
Rândamentele obligațiunilor guvernamentale britanice pe scara de 30 de ani au înregistrat, în tranzacții, un vârf temporar de 5,81%, cel mai înalt nivel din 1998 încoace, după care au revenit ușor. Simultan, randamentul titlurilor pe 10 ani a fost în jurul valorii de 5,13%, un prag care nu a mai fost atins din perioada crizei financiare din 2008. Această dinamică reflectă o scădere a cererii pentru aceste instrumente, ceea ce înseamnă costuri de finanțare mai ridicate pentru statul britanic pe termen lung.
Vânzările de titluri britanice au fost alimentate de incertitudinea politică din cadrul Partidului Laburist, alimentată de demisiile din guvern și de presiunile interne asupra lui liderului Starmer de a-și reconsidera pozițiile. Pentru investitori, perspectiva unei competiții îndelungate pentru conducerea partidului ridică întrebări cu privire la direcția fiscală pe care viitorul guvern ar putea să o urmeze.
Lira sterlină a pierdut teren atât în fața dolarului, cât și în fața euro, coborând în apropierea pragului de 1,35 dolari. Analiști citați de presa financiară avertizează că instabilitatea politică diminuează încrederea investitorilor într-un moment în care finanțele publice britanice sunt deja sub presiune. În același timp, presiunea vine și din exterior: creșterea prețului petrolului, alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu, reînvie temerea legată de inflație, iar piețele anticipează potențiale majorări ale dobânzilor din partea Băncii Angliei în acest an pentru a contracara un nou val inflaționist generat de energie.
Pe termen scurt, investitorii urmăresc două riscuri majore: cât de repede se poate clarifica situația politică din Londra și dacă viitoarea conducere laburistă va menține disciplina fiscală. Până atunci, Marea Britanie intră într-o zonă familiară pentru piețele emergente din Europa: dobânzi în creștere, monedă sub presiune și un mesaj ferm din partea investitorilor adresat guvernului. Situația amintește, în unele privințe, de dinamica din România, unde după căderea guvernului condus de Bolojan dobânzile au crescut iar leul s-a depreciat semnificativ.
