Liberalii îndoiți de conducerea filialelor teritoriale iarăși dați în judecată de PNL
Războiul intern din cadrul liberalilor se intensifică, iar aripa susținută de Ilie Bolojan se trezește cu o nouă acțiune în instanță. De data aceasta, reclamanții sunt o parte dintre parlamentarii și liderii locali care au reușit deja să obțină suspendarea provizorie a congresului extraordinar, însă miză este diferită: până la urmă este vorba despre echilibrele din filiale și reorganizarea forțelor politice din teren. În dosar figurează foști șefi ai organizațiilor PNL din București – din sectoarele 2, 3, 4 și 5 – alături de fostul președinte al Organizației Județene a PNL din Ialomița, care solicită magistraților de la Tribunalul București să suspende provizoriu hotărârile prin care au fost înlăturați din funcții în cadrul conducerilor respective, decizii emise de George Ilie Bolojan. Aceste demersuri au ca obiect contestarea hotărârilor adoptate de Biroul Politic Național în data de 20 iulie 2026.
Acțiunea a fost înregistrată la Tribunalul București, cu completul de vacanță, în data de 28 iulie, iar până la închiderea ediției nu fusese desemnat un prim termen de judecată. Miza, în acest context, vizează Bucureștiul și Ialomița, zone în care schimbările decise la nivel central au impact direct asupra conducerilor locale. Conform hotărârilor adoptate în 20 iulie, Monica Anisie a fost înlăturată din funcția de conducere a Organizației PNL Sector 2, Andrei Baciu a fost detasat de la conducerea Organizației PNL Sector 3, Ionuț Stroe a fost înlocuit în fruntea Organizației PNL Sector 4 iar Dan Meran a fost revocat din fruntea Organizației PNL Sector 5. De asemenea, Dragoș Soare a fost înlăturat din poziția de președinte al Organizației Județene PNL Ialomița, iar George Scarlat din conducerea Organizației Județene PNL Galați nu apare în lista reclamanților în dosar, fiind menționat în alt context juridic.
Decizia de înlăturare a acestor conduceri a fost adoptată cu 40 de voturi pentru, 12 împotrivă, iar conducerea partidului a susținut că astfel s-au respectat prevederile statutare, considerând că pragul de două treimi necesar a fost atins. Înaintea votului, liderul central al formațiunii a transmis conducătorilor filialelor vizate că rezultatele înregistrate la ultimele scrutinuri erau sub media partidului, iar organizațiile cu potențial de creștere trebuiau evaluate și reorganizate pentru a aduce un randament politic mai bun. Oficial, partea politică a PNL a explicat măsurile ca pe o ajustare necesară, argumentând că procedura adoptării deciziilor a respectat regulile statutare și a urmărit îmbunătățirea activității organizațiilor și realizarea obiectivelor politice.
Pe lângă dispute legate de validitatea procedurilor, dosarul scoate în evidență lupta de putere dintre structurile centrale și cele locale, influențând prestigiu și profilul organizațiilor din București, dar și din județul Ialomița. În contextul juridic, reclamantii cer suspendarea provizorie a aplicării deciziilor, invocând necesitatea menținerii unei structuri terorice funcționale până la clarificarea speței în instanță. În timp ce instanța analizează cererea, rămâne de văzut cum se vor situa autoritățile partidului în fața posibilelor reconfigurări ale conducerilor regionale, având în vedere impactul asupra echilibrului politic intern și asupra dinamismului campaniilor electorale viitoare. Situația rămâne în evoluție, iar termenul de judecată va dezvălui dacă pasii centrați pe consolidarea conducerilor locale se impun sau dacă instanța va impune o amânare sau o modificare a măsurilor contestate. Într-un mediu politic încă foarte volatil, ceea ce se decide acum la nivel juridic ar putea să repereze un nou impuls pentru filialele PNL din capitală și din zona județeană, influențând în mod direct structura și comunicarea politică a partidului la nivel regional.
